Riscurile nealăptării

AlăptareDiverseFemeie

Este din nou Săptămâna Internațională a Alăptării – organizată de WABA (World Alliance for Breastfeeding Action) încă din 1992. Pentru că încă suntem în pandemie și e mai dificil cu întâlnirile față-în-față vreau să marchez totuși această săptămână printr-o serie nouă de articole despre alăptare.

Azi vreau să scriu despre riscurile nealăptării. Se vorbește adesea de beneficiile alăptarii, ca și cum nu alăptarea ar fi norma (din păcate, în România, conform studiilor nici nu este norma).

Haideți să vedem ce implică să nu alăptezi, conform dr. Jack Newman – unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai alăptării din lume.

1.Riscul contaminării formulei de lapte praf

Întrucât este un produs prefabricat este supus erorilor în procesare sau preparare. S-a mai întâmplat ca anumite formule de lapte praf să fie retrase de pe piață din cauza omiterii unor ingrediente importante sau a prezenței bacteriilor în cutii.

2. Uniformitatea formulelor de lapte praf nu corespunde nevoilor copilului

Alăptarea este unică întrucât laptele matern trece prin modificări constante. Astfel, laptele de dimineața este diferit de cel de seara, se schimbă de la o zi la alta, de la o perioadă la alta, în funcție de necesitățile copilului (ex: laptele pentru un copil prematur este diferit de cel pentru un copil născut la termen; de asemenea, laptele pentru un nou-născut este diferit față de cel pentru un copil de un an. Laptele matern se schimbă chiar și în timpul aceleaiași hrăniri. La început el este mai ”apos”, pentru ca apoi, spre final să fie mai bogat în grăsimi – fapt ce reduce riscul de obezitate.

Sursa imagine Totul despre mame

3. Efect negativ asupra inteligenței și dezvoltării cognitive

Creierul copilului continuă să se dezvolte după naștere, astfel încât aproximativ 80% din dezvoltarea sa are loc în primii 2-3 ani de viață ai copilului. Laptele matern conține toți nutrienții de care are nevoie inclusiv creierul copilului pentru dezvoltarea optimă.

Studiile arată că rezultatele la testele de inteligență ale copiilor de vârstă școlară ce fuseseră alăptați erau mai mari decât cele ale copiilor nealăptați. De asemenea, cei care au fost alăptați mai mult timp, aveau rezultate mai bune.

4. Incidență mai ridicată a diabetului

Adulții care au fost alăptați de copii au risc mai mic de a face diabet. Iar mamele care alăptează sunt și ele mai puțin expuse riscului de a dezvolta diabet de tip 2. Cu cât alăptează mai mult, cu atât riscul este mai redus.

5. Risc crescut de SIDS (Sindromul morții subite infantile)

SIDS reprezintă moartea unui nou-născut fără un motiv evident. Încă nu este clar care este cauza exactă. Cel mai probabil sunt mai mulți factori implicați. Însă cercetătorii au observat că hrănirea copilului cu lapte praf dublează riscul de SIDS.

6. Risc mai ridicat de supraponderabilitate și obezitate ulterioară

Studii recente arată că nou-născuții hrăniți artificial sunt mult mai predispuși la probleme de supraponderabilitate sau obezitate în copilărie sau tinerețe din mai multe motive:

  • întrucât laptele matern își mărește cantitatea de grăsime pe măsură ce copilul suge, acesta simte senzația de sațietate și se oprește din supt atunci când se satură, în timp ce copiii hrăniți cu lapte praf sunt încurajați să termine sticla, ceea ce duce la consum în exces și reducerea sensibilității la senzația naturală de sațietate.
  • hrănirea cu sticla predispune la golirea acesteia și influențează negativ capacitatea copilului de a se autoregla în consumul de alimente;
  • un copil hrănit cu lapte praf mănâncă mai mult încă din primele zile de viață decât un copil alăptat la cerere; de exemplu, e posibil ca un copil de 5 luni alăptat exclusiv (cu creștere bună în greutate) să consume aceeași cantitate de lapte ca și un copil hrănit cu lapte praf de o lună, deși probabil are dublul greutății celui de o lună;
  • laptele matern conține leptina și grelina – compuși care controlează apetitul, pe când laptele praf nu le are;
  • copiii alăptați sunt expuși la o varietate mai mare de arome prin laptele matern, în timp ce laptele praf are mereu același gust. Acest lucru poate determina un copil alăptat să accepte o diversitate mai mare de alimente la diversificare (cu condiția ca mama să fi mâncat variat în timpul alăptării);

7. Risc crescut de boli respiratorii

8. Risc crescut de meningită

9. Risc crescut de infecții ale urechii

10. Risc crescut de infecții și coli gastrointestinale

11. Dezvoltarea inadecvată a maxilarului și a mușchilor faciali

Riscurile nealaptarii

Image by seeseehundhund from Pixabay

Riscurile pentru mamă:

  • alăptarea ajută mamele să se refacă după naștere – stimulează contracția uterului și reduce pierderile de sânge;
  • alăptarea reduce riscul de a face cancer mamar, uterin sau ovarian; cu cât alăptează mai mult, cu atât scade riscul;
  • alăptarea reduce riscul de osteoporoză; deși calciul este transferat copilului prin lapte, ducând la o pierdere osoasă pe perioada alăptării, în momentul înțărcării copilului, densitatea osoasă crește și poate atinge un nivel mai mare decât cel din momentul nașterii copilului;
  • când mama nu alăptează crește riscul pentru ea de supraponderabilitate sau obezitate mai târziu;
  • când nu alăptează mama se supune unui risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, sindrom metabolic, tensiune ridicată sau chiar atac cerebral.

Știu că sunt și părinți care spun ”Copiii mei au fost hrăniți cu lapte praf și sunt foarte bine.” Da, este foarte adevărat că majoritatea copiilor care primesc lapte praf cresc și se dezvoltă. Dar asta nu arată deloc că alăptarea este neimportantă.

Nu trebuie să dovedim prin studii că alăptarea este mai bună decât laptele praf. Studiile ar trebui să demonstreze că laptele praf este mai bun decât laptele matern ceea ce nu se va putea demonstra niciodată. Gândiți-vă doar că formulele de laptele praf sunt ”îmbunătățite” constant cu noi compuși care se descoperă în laptele matern. Asta înseamnă că laptele praf folosit înainte i-a privat pe copii de anumiți nutrienți esențiali. Ce ingrediente noi, care lipsesc din laptele praf de astăzi vor fi adăugate în următorii 5, 10, 15, 20 de ani?

Ce vreau să spun cu acest articol este că e important să cunoaștem aceste riscuri, să ne informăm despre alăptat din surse de încredere și să apelăm cât mai devreme la specialiști în alăptare (dacă este cazul, desigur). Multe mămici renunță prea ușor la alăptare din lipsă de informații corecte și susținere.

Și mai spun ceva ce le spun tuturor mămicilor cu care interacționez:

Orice cantitate de lapte matern primită de copil este foarte importantă și contează. Chiar dacă reușești doar câteva zile, săptămâni, luni este mult mai important decât deloc!

Vă îmbrățișez!

Sursa articolului: ”Ghidul pentru alăptare al doctorului Jack Newman” – dr. Jack Newman, Teresa Pitman, Multi Media Est Publishing, 2014

#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

Tags: , , , ,

Citește în continuare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Ina Lupu pe social media
Instagram
YouTube
Meniu