Nu se satură cu laptele meu – despre lactația (in)suficientă

Alăptare

Aud această propoziție destul de des: ”Nu se satură cu laptele meu!” Probabil și voi. Și întotdeauna îmi vine să întreb ”Cum îți dai seama că nu se satură cu laptele tău?”

Se știe că 98% dintre femei au capacitatea de a alăpta și au lapte. Însă ce se întâmplă cu lactația? Cât lapte producem? Producem suficient?

Lactația – principii generale

Haideți să vedem, mai întâi, câteva principii generale (fără să întru în detalii):

  • laptele este deja în sâni din săptămâna 16 de sarcină;
  • laptele se produce pe principiul cerere-ofertă: în funcție de cantitatea de lapte pe care a supt-o bebelușul (sau a muls-o mama) în lactațiaziua anterioară, corpul mamei știe cât să producă în ziua următoare; orice cantitate de completare pe care o primește bebelușul, corpul mamei nu are cum să o știe, ceea ce poate duce (în timp) la scăderea lactației mamei față de nevoile copilului atunci când acesta primește și completare sau alte lichide – ceai/apă/supă – de care nu are nevoie în primele 6 luni de viață!)
  • cu cât mama primește copilul la sân mai repede după naștere (ideal: în prima oră după naștere – ”ora magică”), cu atât se stimulează mai repede ejecția laptelui;
  • cu cât mama alăptează mai frecvent, inclusiv (sau, mai ales) noaptea, cu atât își asigură o lactație mai bună;
  • când copilul primește completare cu tetina sau suzetă (în special, în prima lună de viață) crește riscul apariției confuziei sân-tetină și poată refuza sânul, ceea ce duce la scăderea lactației mamei;
  • pentru a stimula lactația e nevoie ca bebelușul să sugă eficient și să fie cât mai corect atașat la sân.
  • ejecția laptelui din sân are loc datorită prezenței hormonului dragostei, numit oxitocină. Acest hormon nu se secretă în corpul mamei atunci când mama este stresată (secretă hormonii stresului). E nevoie ca mama să fie cât mai relaxată (posibil, având în vedere că totul este absolut nou și nu foarte ușor de gestionat în primele săptămâni după naștere). De asemenea, mama are nevoie de odihnă (atât cât se poate) și să se alimenteze echilibrat și cât mai diversificat. Și să bea lichide atât cât îi este sete.

De reținut:

Producția de lapte a mamei depinde mai mult de abilitatea copilului de a goli sânul decât de abilitatea mamei de a produce lapte!

Așadar urmăriți suptul eficient și atașarea corectă.

lactația - atasare

Haideți să vedem care sunt semnele unei lactații suficiente:

Lactația suficientă:

Semne prezente la copil (de la 4 zile la 6 săptămâni):

  • este mulțumit după supt (dar, mai ales, în primele săptămâni, va suge iar după 1-2 ore; nu e nevoie să doarmă 3-4 ore pentru a fi un semn de lactație suficientă);
  • înghite active în timpul suptului (cel puțin 10 minute). E important să îl auzim că înghite. Se poate observa și din mișcarea guriței: de obicei au 1-2-3 supturi apoi o pauză în care înghit și reiau; dacă doar pare că suge, fără pauza de înghițit, cel mai probabil, doar suzetează);
  • udă cel puțin 6-8 scutece pe zi (socotite cu 3 linguri de lichid până la vârsta de 6 săptămâni și cu 6 linguri după această vârstă), iar culoarea urinei este mai palidă, nu închisă la culoare și concentrată;
  • are scaune normale (moi, galbene muștar, mai dese la început, cel puțin 3/zi – poate să fie scaun la fiecare supt, iar apoi puțin mai rare);
  • crește în greutate și lungime; atenție la grafice (majoritatea sunt realizate pe copii hrăniți artificial cu lapte praf; un copil alăptat ia diferit în greutate, însă e important să fie pe trend ascendent!);
  • copilul este cel care termină suptul (atenție la copiii mai somnoroși, care trebuie treziți sau făcută compresia sânului pentru a continua să sugă!).

Semne la mamă:

  • mama are contracții uterine în primele zile după naștere atunci alăptează; de la al doilea copil în sus contracțiile post-partum pot fi mai puternice;
  • simte sete atunci alăptează sau între supturi;
  • are o stare de somnolență (produsă de oxitocina care determină ejecția laptelui)
  • sânii se înmoaie după supt.

Lactația insuficientă (hipogalactie)

Este cauza cea mai frecventă a opririi alăptării (ablactație) în primele săptămâni și la 4 luni.

Poate să fie o insuficiență datorată unor aspecte ce țin de context (aparentă), ce țin e corpul mamei (fiziologică, iatrogenă), indusă de comportamentul copilului sau o problemă intrinsecă (patologică a mamei).

Semne FALSE de lactație insuficientă:

  • copilul plânge des, este nemulțumit după supt; lactația insuficientă
  • se satură mai bine (a se citi ”doarme mai mult”) după lapte praf decât supt (e firesc să doarmă mai mult după lapte praf pentru că acesta se digeră mult mai greu în stomacul bebelușului, însă asta nu îl face mai bun, dimpotrivă)
  • copilul își suge pumnii tot timpul (cât este foarte mic este singura modalitate prin care poate cunoaște mediul înconjurător și singura parte a corpului pe care o poate controla);
  • supturile devin tot mai scurte sau mai lungi (poate să fie la un puseu de creștere sau, pur și simplu, să aibă necesități diferite în momente diferite);
  • suge mai frecvent (poate să fie la puseu de creștere);
  • copilul refuză să sugă sânul ”gol” (sânul nu este niciodată cu adevărat cu gol cât timp mama alăptează, pentru că laptele se formează în continuu);
  • își întoarce capul și își deschide gura când se atinge ceva de obrazul lui (este reflexul de atașare);
  • sânii sunt mai moi decât în primele săptămâni (pentru că s-au adaptat cerințelor copilului și corpul mamei produce atâta lapte cât suge copilul);
  • mama nu poate mulge lapte din sân (cel mai probabil folosește o tehnică greșită de muls – vezi tehnica eficientă și corectă aici –  sau o pompă ineficientă);
  • aspect translucid al laptelui (laptele își schimbă mereu consistența, fiind foarte diferit inclusiv în timpul aceleași alăptări);

Semne REALE de lactație insuficientă:

  • copilul nu crește în greutate (ia sub 500 g în prima lună);
  • la 2 săptămâni nu își recapătă greutatea de la naștere (excepție fac bebelușii cu greutatea la naștere peste 4 kg);
  • copilul are sub 6 scutece cu urină pe zi sau urina este concentrată și cu miros puternic înțepător;
  • copilul are scaune rare, tari, uscate, verzui;
  • copilul prezintă semne de deshidratare:
    • are mucoasele uscate;
    • pliu cutanat persistent;
    • turgor flasc;
    • hipotonie musculară;
    • ochii înfundați în orbite;
  • copilul este letargic, somnolent și are un plâns slab.

Cauzele cele mai frecvente ale unei lactații insuficiente

  • atașare incorectă la sân;
  • supturi scurte (nu golește sânul și nu primește laptele gras);
  • supturi rare, sub 8 în 24 de ore;
  • lipsa suptului de noapte;
  • completarea cu lapte praf;
  • folosirea biberonului și/sau suzetei;
  • consum de alcool, cofeină, tutun;
  • lipsa încrederii mamei în ea însăși;
  • oboseala extremă;
  • depresia;
  • copil prematur;
  • copil bolnav;
  • pusee de creștere;

Probleme ale mamei ce determină lactația insuficientă (patologică)

  • hipoplazie mamară;
  • sâni asimetrici cu aspect tubular (ce au mai puțin țesut mamar);
  • retenția placentară după naștere (mai există bucăți de placentă în uter după naștere);
  • necroza hipofizei anterioare;
  • deficit hormonal de progesteron;
  • hipotiroidism;
  • anemie severă;
  • operație anterioară la sân;
  • mama a fost intubată mult timp (mamă prematură la naștere);
  • femei obeze;
  • mame prediabetice.

Acestea sunt condiții medicale, recunoscute și tratate de către medicii specialiști.

Ce e de făcut?

La modul ideal, un consultant în alăptare face o evaluare a situației și suptului și propune un plan personalizat.

Ce putem face preventiv?

  • să evităm separarea mamei de copil;
  • să evităm suplimentarea nemotivată medical (doar pentru că bebelușul este agitat) cu formulă;
  • să folosim alte metode de suplimentare în afară de biberon dacă este cazul;
  • să se evite pe cât posibil analgezia și anestezia mamei în travaliu.

Dacă observăm că este totuși vorba de lactația insuficientă:

  • se corectează tehnica de alăptare:
    • poziționare și atașare corectă la sân; lactația
    • mama recunoaște un supt eficient;
    • mama alăptează la cerere și știe că e normal ca în primele zile să sugă mai frecvent, mai ales după-amiaza și seara;
    • mama invață tehnica de muls corectă;
  • se corectează tehnica greșită de supt a copilului
    • încurajarea contactului piele pe piele cu mama;
    • suplimentarea cu dispozitive alternative de supt; lactația sns
    • metode alternative de alimentație și tranziția spre alăptare exlusivă;
    • mulsul frecvent al sânului pentru menținerea lactației (cu pompa electrică);
    • trimiterea la specialist dacă sunt probleme anatomice sau neurologice;
  • creșterea secreției lactate prin stimularea sânului;
  • creșterea secreției lactate prin suplimente galactogoge (care cresc lactația); (aici se cere un articol separat, că deja acesta devine prea lung 🙂 )

Ca recomandări generale, este indicat ca mama să se odihnească și relaxeze (în limita posibilităților), să consume lichide atât cât îi este sete, să aibă un regim alimentar echilibrat și diversificat și să aibă parte de sprijin și confort psihic.

Mama are nevoie de multă susținere în primele săptămâni acasă cu bebe!

Citește în continuare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Ina Lupu pe social media
Instagram
YouTube
Meniu