Emoții
Plecând de la afirmația de azi
”Îmi accept toate emoțiile ca parte din mine.”
vreau să scriu despre emoții. Și cum am învățat eu să le accept ca parte din mine, după nașterea copiilor mei.
Dintotdeauna m-am considerat o persoană foarte calmă. De fapt, nici nu îmi amintesc episoade în care să fi explodat de furie înainte de a deveni mamă.
Și totuși, la primele semne de furie, nu îmi venea să cred. Eu sunt asta? Cum să reacționez? Cum să gestionez situația? Ce anume m-a făcut să mă enervez atât de tare? Că doar nu era nimic spectaculos.
Mi-am pus foarte serios problema că e nevoie să descopăr ce e acolo și să gestionez emoțiile ascunse, într-o zi când am citit groaza în ochii copilului meu. Efectiv am simțit că îi e frică de mine. Probabil că mă transformasem.
Și am hotărât că e timpul să vindec orice ar fi fost acolo. Ca să descopăr, prin regresii, EFT, theta healing, că era, de fapt, toată furia mea adunată de-a lungul anilor. Furie pe care nu mi-am permis niciodată să o manifest și despre care credeam (conștient) că nici nu există. Dar ea era acolo. Și aștepta … să o bag în seamă./
Și am început să o eliberez. A fost un proces de peste un an. Nu știu dacă sunt complet ”vindecată”, dar între timp am ajuns să o accept și să îi fiu recunoscătoare. Acum știu să o gestionez și nu se mai acumulează.
Cred că sunt mai mulți factori care mă ajută mult:
- identificarea și eliberarea convingerilor limitative cu Theta Healing;
- folosirea EFT, cu ajutor (de la Alina) și singură;
- descoperirea sistemului Diamond Cutter International (DCI;
- am început să practic hatha yoga.
De aceea, eu cred că nu există emoții pozitive și negative. Toate emoțiile sunt acolo să ne ajute. Să ne mențină în siguranță. Dar diferită, într-adevăr modul în care le gestionăm. Acesta poate fi pozitiv (sau în avantajul nostru) sau negativ (în dezavantajul nostru).
Cum gestionezi tu emoțiile?
#provocarea100Seth #ziua5
