Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Niciun comentariu
Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă…
alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile…
Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă…

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile…
alăptare

Beneficiile alăptării

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă…
Beneficiile alăptării

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

#provocarea100Seth, Alăptare
0
alăptare
”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015. Am făcut o…

Beneficiile alăptării

Alăptare, #provocarea100Seth
0
Beneficiile alăptării
Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul. Am auzit cu toții că…

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

Beneficiile alăptării

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

0
”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta…
Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

0
Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de…
alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

legătura tată-nou-născut

10 modalități de a crea legătura tată – nou-născut

lumina albastră la naștere

Lumina albastră – de evitat la naștere

proaspătă mămică

Cum să faci față sfaturilor și părerilor tuturor când ești proaspătă mămică

de la 1 la 2 ani

Jocul și dezvoltarea copilului de la 1 la 2 ani

ziua mea

Ziua mea și câteva conștientizări

feminitatea

Feminitatea și mămicia

mame

Ce trebuie să știe mamele înainte să ajungă mame

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

alăptare

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Beneficiile alăptării

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

Îngrijirea perineului după epiziotomie

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

alăptare

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Beneficiile alăptării

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

Îngrijirea perineului după epiziotomie

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

alăptare

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Beneficiile alăptării

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

Îngrijirea perineului după epiziotomie
alăptare

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

Beneficiile alăptării

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

alăptare

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Beneficiile alăptării

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

Îngrijirea perineului după epiziotomie

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

alăptare

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Beneficiile alăptării

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

Îngrijirea perineului după epiziotomie
Meniu