metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

Niciun comentariu
În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare. E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată.…
sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

Niciun comentariu
Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea. Sexualitatea după naștere Sexul imediat după naștere…
metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare. E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată.…
sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea. Sexualitatea după naștere Sexul imediat după naștere…

Metode contraceptive și alăptarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare. E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată.…
metode contraceptive

Sexualitatea după naștere și alăptarea

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea. Sexualitatea după naștere Sexul imediat după naștere…
sexualitatea si alaptarea

Metode contraceptive și alăptarea

Alăptare, Diverse, Femeie, Post-partum
0
metode contraceptive
În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare. E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie…

Sexualitatea după naștere și alăptarea

Alăptare, Femeie, Post-partum
0
sexualitatea si alaptarea
Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea. Sexualitatea după naștere Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori: factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul; multe…

Metode contraceptive și alăptarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

Sexualitatea după naștere și alăptarea

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

0
În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare. E important de subliniat…
sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

0
Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după…
relactarea

Relactarea și lactația indusă

0
Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația…
metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

metode contraceptive

Metode contraceptive și alăptarea

sexualitatea si alaptarea

Sexualitatea după naștere și alăptarea

relactarea

Relactarea și lactația indusă

Riscurile nealăptării

Cum slăbesc după naștere (mai ales dacă alăptez)?

Bedsharing – Reguli de siguranță când dormim în același pat cu bebelușul

Filip naștere

Sarcină și naștere în pandemie: Povestea nașterii lui Filip – Acasă de Crăciun

sarcină conștientă

Sarcină conștientă – 3 aspecte importante

limite

Despre LIMITE – și câtă nevoie avem să învățăm să le stabilim

compara

Nu (te) mai compara!

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

metode contraceptive

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

sexualitatea si alaptarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

metode contraceptive

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

sexualitatea si alaptarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

metode contraceptive

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

sexualitatea si alaptarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea
metode contraceptive

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

sexualitatea si alaptarea

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

metode contraceptive

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

sexualitatea si alaptarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea

În continuarea articolului despre sexualitate după naștere și alăptare, scriu azi despre metode contraceptive și alăptare.

E important de subliniat că după naștere proaspăta mămică poate rămâne foarte ușor însărcinată. În acest context, e bine să cunoaștem metodele prin care ne putem proteja de o nouă sarcină. Corpul are nevoie de aproximativ un an să-și revină după o sarcină și naștere. De aceea, ideal ar fi abia după un an să concepem din nou. Iar dacă este vorba de o naștere prin cezariană, indicațiile medicilor sunt să fie minim 2 ani pentru a-i da timp uterului să-și revină cât mai bine.

În contextul Săptămânii Internaționale a Alăptării vorbim de metode contraceptive ce sunt compatibile cu alăptarea, pentru că sunt și altele care pot influența negativ acest proces.

Tipuri de metode contraceptive recomandate când alăptezi

Vă propun o ierarhie stabilită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Federația Internațională a Planning-ului Familial și Grupul de Lucru de Ghidare Tehnică. Aceasta pornește de la 3 tipuri de opțiuni:

  • prima alegere – metodele nonhormonale;
  • a doua alegere – metode bazate pe progesteron;
  • a treia alegere – metode bazate pe estrogen;

Cam aceasta ar fi ordinea în care să apelăm la ele atunci când alăptăm. Aproape orice metodă contraceptivă poate fi folosită și în timpul alăptării, dar contează perioada în care se introduce. Metodele bazate pe estrogen sunt de evitat pe cât posibil în timpul alăptării.

metode contraceptive1

metode contraceptive 2

Sursa: Breastfeeding and Human Lactation, Third edition

Pe lângă aceste metode este și metoda LAM (Lactational Amenorrhea Method). Această metodă presupune folosirea proactivă a infertilității determinată de amenoreea de lactație (lipsa menstruației), DAR are loc doar în anumite circumstanțe:

  1. femeia alăptează exclusiv (nu îi oferă nimic altceva în afară de laptele matern, nici apă, nici suplimentare, nici alte alimente);
  2. femeia nu a experiementat niciun fel de sângerare vaginală sau spotting (pete maronii) după încheierea lohiilor (orice sângerare înainte de ziua 56 postpartum se ignoră);
  3. bebelușul are sub 6 luni.

Așadar aceasta este o metodă naturală, dar temporară și e important să se respecte cele 3 condiții de mai sus. Altfel, mama nu este protejată. După ce nu mai are efect este necesară folosirea unei alte metode contraceptive.

Pentru metodele ireversibile (vasectomia și legarea trompelor uterine) este importantă consilierea cuplului și ca aceștia să fie 100% siguri că nu vor mai dori copii niciodată.

Informarea și luarea de decizii în cunoștință de cauză sunt extrem de importante în orice context.

Ce metode folosiți sau ați folosit voi?

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #metodecontraceptive #LAM
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

 

metode contraceptive

Continuăm seria legată de alăptare dedicată Săptămânii Internaționale a Alăptării 2021 cu un subiect destul de puțin discutat: sexualitatea după naștere și alăptarea.

Sexualitatea după naștere

Sexul imediat după naștere este influențat de câteva categorii de factori:

  • factori ce țin de contextul post-partum, dar nu au legătură cu alăptatul;

    • multe aspecte ce existau înainte de naștere care inhibau sau facilitau partea sexuală rămân în continuare; este vorba de preferințe personale, experiența de viață, rutina familială; dacă un cuplu avea probleme în această zonă înainte de sarcină, acestea nu vor dispărea o dată cu apariția copilului, dimpotrivă se pot amplifica; dacă existau anumiți stimuli care vă excitau înainte e foarte posibil să fie și după naștere, doar că, uneori, contextul nu mai este atât de favorabil (ex: timp singuri, fără întreruperi);
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită nașterii;

    • recuperarea minimă după naștere este de 6 săptămâni, perioadă numită de ”lăuzie”, în care se recomandă repaos, inclusiv sexual; la modul ideal, femeie se prezintă la un control ginecologic la 6 săptămâni după naștere și, în funcție de constatările medicului ginecolog, acesta recomandă reînceperea vieții sexuale sau să se mai aștepte puțin;
    • e important ca mama să se simtă confortabil fizic și emoțional să reia viața sexuală;
    • dacă a fost o naștere vaginală e posibil ca zona perineală să fie mai sensibilă chiar și pentru câteva luni; dar nu este obligatoriu; la mine nu a fost cazul la niciuna dintre cele 3 nașteri;
    • imediat după naștere scade mult nivelul steroizilor din ovare, ceea ce dă acele stări de schimbare rapidă a dispoziției; în primele săptămâni după naștere, 80% dintre femei experimentează ”melancolia după naștere” (baby-blues), dar acestea trec și sunt diferite de depresia post-partum;
    • nevoile, uneori, copleșitoare ale nou-născutului, plus alte responsabilități familiale sau extrafamiliale pot face pe oricine să-și ”piardă cheful”;
    • teama de o nouă sarcină (mai ales, dacă prima nu a fost planificată sau a survenit deși s-au folosit metode de protecție) poate scădea apetitul pentru sex după naștere;
  • factori ce țin de reducerea libidoului datorită alăptării;

    • hormonii secretați în timpul alăptării pot avea o mică influență asupra apetitului sexual al mamei, dar există și alți factori care influențează mai mult libidoul decât această parte, deci secreția de hormoni nu este definitorie pentru libidoul femeii;
    • e posibil ca datorită alăptării mucoasa vaginală să fie mai uscată decât de obicei, dar asta se poate remedia prin folosirea unor lubrifianți; atenție la folosirea de creme cu estrogeni, pentru că acesta poate trece prin mucoasa vaginală și să ajungă în sânge și astfel și la bebeluș (prin lapte);
    • extenuarea pare a avea o influență mare asupra libidoului; însă aceasta este specifică tuturor proaspetelor mame, nu doar celor care alăptează; poate fi mai accentuată dacă bebelușul are treziri nocturne foarte dese pentru supt; aceste treziri pot fi contracarate prin dormitul în același pat cu bebelușul (mamele care apelează la dormitul împreună cu bebelușul dorm, în general, mai mult și mai bine, chiar dacă acesta are treziri);
    • atașamentul mamă-bebeluș este, în general, mai puternic atunci când mama alăptează, iar disponibilitatea emoțională a mamei față de partener poate scădea puțin datorită acestui atașament;
    • unii bărbați se simt în competiție cu bebelușul, inclusiv pentru sânii femeii, nu doar pentru atenția acesteia; dacă unul sau ambii parteneri se simt inconfortabil datorită acestui fapt, exprimarea sexualității cuplului poate fi afectată;
  • factori ce țin de creșterea libidoului datorită sarcinii, nașterii și alăptării;

    • pentru unele cupluri sarcina, nașterea și alăptarea pot fi stimulante din punct de vedere sexual; exact ceea ce îi poate descuraja pe unii, îi poate încuraja pe alții;
    • destul de multe cupluri experimentează acte sexuale mai plăcute și mai satisfăcătoare după naștere, deși, statistic, pot fi mai rare decât înainte de naștere;
  • factori ce țin de partener:

    • posibilul conflict de care am scris deja (competiția în care se simte aruncat bărbatul cu bebelușul, chiar dacă nu o conștientizează neapărat);
    • și bărbații trec prin schimbări majore și sunt nevoiți să se acomodeze cu noua formulă; deși se discută mai puțin despre aceste aspecte și pentru ei poate fi dificilă acomodarea cu noile roluri;
    • transformarea partenerei sale în mamă e posibil să îi schimbe percepția despre aceasta; fie să o facă mai atrăgătoare din punct de vedere sexual, fie mai puțin atrăgătoare sexual; și asta depinde doar de bărbat și de percepția sa;
    • unii bărbați se pot teme să nu îi facă rău proaspetei mame sau se pot simți vinovați că ”tânjesc” la sânii care acum hrănesc un copil;
    • ce e important e să se discute deshis despre oricare dintre aceste situații și să se găsească soluții împreună.
      sexualitatea

      Sursa imaginii: www.med-decisions.com

Prima experiență sexuală de după naștere

Poate fi destul de diferită de cele anterioare nașterii. Multe mămici simt neplăcere, unele durere sau disconfort în cadrul primei experiențe de după naștere.

Hormonii eliberați pentru lactație pot duce  la o lubrefiere vaginală și un libidou scăzut. La asta se mai adaugă și oboseala specifică acestei perioade. Prin urmare, proaspetele mame nu mai au atât de multă energie pentru sex.

Dar poate fi momentul excelent pentru experimente 🙂

Puteți încerca locuri și poziții noi! Fiți creativi!

Sexualitatea când alăptezi

Este foarte posibil să aveți nevoie de un preludiu mai lung decât de obicei pentru lubrefiere. Astfel puteți descoperi mai bine ce vă excită! De asemenea, e posibil să fie necesar să încercați diferite poziții pentru a vedea care sunt cele mai satisfăcătoare, mai ales dacă ați avut epiziotomie sau sânii sunt mai sensibili (ceea ce e foarte posibil la început).

Dacă alăptezi, e destul de probabil și să curgă puțin lapte în timpul actului sexual, ceea ce poate fi puțin ciudat la început. Ce puteți face este să alăptați înainte de actul sexual, astfel vor fi mai puțin plini și sânii și mai mică și probabilitatea ca bebelușul să se trezească.

E important ca partenerul să înțeleagă ceea ce simțiți și procesele fiziologice prin care treceți după naștere (hormonal, oboseala, emoțional) astfel încât să ajungeți la variante satisfăcătoare pentru ambii. Să ne amintim că mamele sunt contact fizic toată ziua cu bebelușul și asta le satisface nevoia de atingere și afecțiune, dar tatăl, de cele mai multe ori, este privat de aceste interacțiuni și are și el nevoie de atingeri fizice, chiar dacă sunt doar îmbrățișări sau masaj.

sexualitatea

Sursa imaginii: https://www.healthline.com/

În ce privește numărul de contacte pe care le aveți după nașterea copilului comparativ cu înainte depinde foarte mult de fiecare cuplu în parte. Nu există date statistice exacte, întrucât diferențele sunt foarte mari. Nici nu există un număr optim 🙂

Dacă simțiți să împărtășiți cu noi cum a fost pentru voi, vă rog să lăsați experiența voastră în comentarii.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #sexualitatea #postpartum #alaptare #ziua3
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

sexualitatea si alaptarea

Continuăm cu cea de-a doua postare din cadrul Săptămânii Alăptării 2021 despre un subiect mai puțin abordat: relactarea și lactația indusă.

Ce este relactarea?

Este procesul de restimulare a lactației. Adică mama a oprit lactația la un moment dat și dorește să alăpteze din nou. Relactarea poate avea loc la câteva zile, săptămâni sau chiar luni după oprirea alăptării.  Relactarea poate fi o soluție și pentru mamele și-au hrănit bebelușii cu lapte praf, dar doresc să alăpteze.

Mamele primesc adesea, mult prea ușor, sfatul de a întrerupe alăptarea dintr-o serie de motive nefondate. Sunt multe mame care ar dori să reia alăptarea sau chiar copilul lor nu tolerează bine laptele praf. Adesea acestea nu știu că relactarea este posibilă.

Câteva dintre motivele pentru care mamele întrerup alăptarea:

  • începerea unui tratament medicamentos; majoritatea cadrelor medicale recomandă întreruperea alăptării, deși cele mai multe medicamente NU impun întreruperea sau renunțarea la alăptat; substanțele pot fi verificate cu ajutorul site-ului E-lactancia.org, iar dacă într-adevăr substanța recomandată este contradindicată în alăptare, se pot alege variante de tratament eficiente, dar fără risc pentru copil; Vezi și postarea de mai jos:
  • mama are dureri la nivelul mamelonului; în acest caz e important ca mama să fie ajutată să alăpteze fără durere; un specialist în lactație vă poate ajuta concret;
  • medicul poate fi îngrijorat că bebelușul nu primește suficient lapte de la sân; îndepărtarea copilului de la sân și pomparea laptelui nu este soluția; pompa nu va extrage niciodată la fel de mult lapte cât poate suge un copil corect atașat
  • recomandarea de a oferi copilului completare cu biberonul va duce, în majoritatea cazurilor, la refuzul sânului; dacă este necesară completarea, ea se poate oferi printr-un sistem de suplimentare la sân;
  • mama este bolnavă sau copilul suferă de o afecțiune; chiar dacă mama nu poate să alăpteze copilul, ideal ar fi să fie hrănit print-un sistem alternativ de hrănire, nu prin biberon; Citește mai multe aici:
  • părinții oferă biberonul din ”comoditate”.

Cel mai important în relactare este acceptul bebelușului de a lua din nou sânul. Se pot folosi și hormoni sau substanțe pentru a crește lactația mamei, dar este esențial ca bebelușul să accepte din nou sânul.

De asemenea, foarte importantă este evitarea biberoanelor. Dacă bebelușul a luat sânul și este nevoie de completare, mama îi poate oferi completarea cu un sistem de alimentare (vezi mai sus). Copiii sub 2 luni acceptă mai ușor sistemul de alimentare. Dacă refuză să ia sânul îl puteți hrăni cu degetul (dacă are sub 8 săptămâni) sau cu cănița sau lingurița (dacă are peste) timp de 1-2 minute, doar pentru a-i mai potoli foamea. Apoi încercați din nou să îl puneți la sân. Dacă nu acceptă nimic altceva, oferiți-i o cantitate mică (30 ml) cu biberonul. Dar doar ca ultimă soluție.

Este util ca și mama să urmeze un protocol de creștere a cantității de lapte produse.

Extragerea laptelui poate fi utilă pentru a crește lactația, dar poate fi dificilă pentru mamă. Se recomandă concentrarea pe alăptarea la sân.

Cu cât mama va avea un flux mai bun de lapte, cu atât copilul va accepta mai ușor sânul și nu se va agita.

Ajută și ca mama să îi ofere multe șanse de a găsi sânul: purtarea copilului într-un sling cu sânii neacoperiți astfel încât să se poată ”servi” oricând dorește, seara la culcare copilul poate fi lăsat doar în scutec, iar mama goală de la brâu în sus. Nu forțați copilul să ia sânul. Și nu vă frustrați dacă procesul durează mai multe săptămâni.

E nevoie de perseverență, răbdare, susținere, setarea corectă a așteptărilor și dorința de a relacta! Și nu uitați că alăptarea implică 2 persoane: mama și bebe. E nevoie de ambii pentru a reuși!

Sunt multe povești de succes cu relactarea! Și a voastră poate fi o poveste de succes!

Ce este lactația indusă?

Lactația indusă este procesul de stimulare a lactației atunci când o femeie nu a fost însărcinată sau nu a mai alăptat în trecut.

relactarea

Sursa foto: https://afth.wordpress.com/2010/01/27/breast-feeding-the-adopted-child/

 

Asta înseamnă că o mamă adoptivă poate alăpta. Existența uterului și ovarelor nu este necesară pentru a reuși să induci lactația.

Există 2 aspecte importante de luat în calcul:

  • producerea de lapte – poate fi stimulată hormonal (prin simularea sarcinii din punct de vedere al hormonilor). Dar nu este obligatorie luare de medicamente. Sanul poate fi stimulat și prin suptul des al copilului la san, prin masaj si prin muls manual sau cu pompa.
  • atașarea copilului la sân.

Dacă sunteți interesate, scrieți-mi și vă trimit protocolul exact pentru inducerea lactației.

De ce vor unele femei să relacteze sau să inducă lactația?

Motivele sunt numeroase:

  • Laptele de mamă asigură cea mai bună dezvoltare fizică (îl apără de infecții, alergii, astm, diabet, anemie, boli cronice etc.) și psihică a copilului. Citește despre beneficiile alăptării aici.
  • Prin alaptare și mama e protejată de o serie de boli fizice si psihice (depresia postnatala),
  • ajută la dezvoltarea instinctelor materne,
  • înseamnă împlinirea feminității,
  • asigură o legatură de dragoste indestructibilă între ea și copil.

Vreau doar să știți că este posibilă atât relactarea, cât și inducerea lactației. Iar dacă aveți nevoie sau știți pe cineva care are nevoie, apelați cu încredere la consultanții în lactație pentru ghidare și susținere.

#inalupu #saptamanaalaptarii2021 #riscurile #nealaptarii #ziua2
#WBW2021 #WABA #ProtectBreastfeeding #SharedResponsibility #breastfeeding #SDGs #worldbreastfeedingweek2021 #ProtectBreastfeedingaSharedResponsibility #protectbreastfeedingtogether #buildingbackbetter #warmchain4breastfeeding #breastfeeding4publichealth

relactarea
Meniu