Grid

shows list of posts, pages, images, products and any custom post types!

Blog Posts

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

#provocarea100Seth, Alăptare
0
alăptare
”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015. Am făcut o…

Beneficiile alăptării

Alăptare, #provocarea100Seth
0
Beneficiile alăptării
Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul. Am auzit cu toții că…

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

Post-partum, #provocarea100Seth
0
Îngrijirea perineului după epiziotomie
Epiziotomia – ce este? Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă: infecțiilor, inflamațiilor, hematoamelor sau durerilor profunde. Din păcate, în…

Lumina albastră – de evitat la naștere

lumina albastră la naștere
Am ascultat un interviu realizat de Nicholas Olow cu renumitul dr. Michel Odent, în cadrul summitului online Better Birth 360, în legătură cu influența pe care o are lumina albastră în timpul travaliului și nașterii. Este un subiect mai putin cunoscut, întrucât abia de curând s-a făcut această corelație, iar…

Galleries

Pages

Despre

Blog

Construction

Shape Divider

Grid Layout Templates

Interactive Banner

Home

Search Results Page

Home new

Portfolios

alăptare

7 întrebări și răspunsuri despre alăptare

Beneficiile alăptării

Beneficiile alăptării

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – 20 + de modalități de îngrijire a perineului după epiziotomie

legătura tată-nou-născut

10 modalități de a crea legătura tată – nou-născut

lumina albastră la naștere

Lumina albastră – de evitat la naștere

proaspătă mămică

Cum să faci față sfaturilor și părerilor tuturor când ești proaspătă mămică

de la 1 la 2 ani

Jocul și dezvoltarea copilului de la 1 la 2 ani

ziua mea

Ziua mea și câteva conștientizări

feminitatea

Feminitatea și mămicia

mame

Ce trebuie să știe mamele înainte să ajungă mame

moașa

Moașa – ce face și cum te poate ajuta la naștere

Semne de alertă post-partum

14 Semne de alertă în perioada post-partum

Testimonials

alăptare

”Vorbim” din nou despre alăptare. În fiecare an, în perioada 1-7 august, lumea întreagă sărbătorește Săptămâna Internațională a Alăptării. Aceasta se marchează și în România de câțiva ani, în marile orașe (în special, dar nu numai). De exemplu, în Mediaș am început să o sărbătorim din 2015.

Am făcut o serie de 7 întrebări și răspunsuri, câte una pentru fiecare zi din această săptămână, pe care îmi doresc să le pun împreună și aici:

Întrebările sunt:

      1. La ce să fiu atentă la începutul alăptării?
      2. Cât de des alăptez?
      3. Cât ar trebui să dureze un supt?
      4. Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?
      5. De ce mă doare?
      6. Ce am voie să mănânc când alăptez?
      7. Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Întrebarea 1:
La ce să fiu atentă la începutul alăptării?

Răspuns:

🤱 Atașarea să fie cât mai corectă. Vezi și filmulețul:

 

🤱Găsește o poziție comodă pentru tine, dar care să îți permită să ajuți capul copilului pentru atașare.

🤱Este ideal ca urechea, umerii și soldul să fie într-o linie dreaptă, paralelă cu corpul mamei și să se atingă pe o suprafață cât mai mare.

🤱După ce atingi buzele copilului cu mamelonul, așteaptă ca acesta să deschidă larg gura, apoi apropie copilul de sân (deși tendința noastră este de a apropia sânul de copil, nu te ajută să obții cea mai bună atașare) și introdu sânul cât mai mult în guriță astfel încât buza inferioară să fie răsfrântă, iar areola să fie în mare parte în gurița copilului.

🤱Dacă te doare, atașarea nu e corectă și e nevoie să fie corectată cât mai repede. (vom avea o întrebare despre ce e de făcut dacă doare  )

Întrebarea 2:
Cât de des alăptez?

Răspuns:

🤱 Alăptarea se face întotdeauna ”la cerere”, adică ori de câte ori dorește copilul. Cum ne dăm seama că vrea să sugă? Vezi imaginea atașată cu semnele de foame ale bebelușului.

🤱 De obicei, în primele luni de viață bebelușii pot să sugă și de 10-12 ori pe zi, ceea ce uneori poate părea că sug non-stop.

🤱 Ai încredere în bebelușul tău! El știe exact cât are nevoie. Dacă simți că nu mai ai atât de mult lapte, soluția este să-l pui mai des la sân. Alăptatul stimulează cel mai bine secreția de lapte.

🤱 La începutul unui supt, laptele este mai apos și îi ține loc de sete, apoi el devine din ce în ce mai consistent.

🤱 În primele luni e util să îl lăsăm 20 de minute la un sân, apoi să i-l oferim pe celălalt, dacă mai dorește. Dar în aceste 20 de minute e important ca bebelușul să sugă, nu doar să stea. Poți face compresia sânului sau să-l stimulezi dacă este cazul și dă semne că adoarme.

🤱 Uită de ceas atunci când alăptezi. Nu face decât să te streseze.

🤱 Amintește-ți că al tău copil nu suge doar de foame sau sete. Suptul în sine îi oferă, în același timp, și o senzație de confort, de siguranță, de afecțiune.

Întrebarea 3:
Cât ar trebui să dureze un supt?

Răspuns:

Depinde. La început, majoritatea bebelușilor consumă cam 80% din cantitatea de lapte necesară în primele 10 minute.

Dar lasă copilul la sân cât are nevoie pentru a-și satisface nevoia de supt.

În primele luni, alăptatul poate dura și o oră, iar apoi timpul se reduce treptat la 20-30 de minute sau chiar mai puțin, uneori.

Nu-l lăsa totuși dacă nu suge, să stea doar la sân prea mult sau chiar să doarmă cu sânul în gură, pentru că îți poate crea răni, mai ales că nici atașarea nu prea mai are cum să fie corectă. Stimulează-l sau fă compresie dacă dă semne că nu mai vrea și apoi scoate-i ușor, folosindu-te de degetul mic, sânul dintre gingii.

Întrebarea 4:
Cum îmi dau seama că am suficient lapte/copilul se satură?

Răspuns:
🤱Copilul este mulțumit și doarme liniștit.
sau
🤱Este vioi, are stare bună, tonus muscular ferm, ochii îi strălucesc și pielea este catifelată.

🤱Copilul ia în greutate constant sau măcar stagnează, dar nu scade în greutate (atenție la graficele de creștere – care sunt făcute, în general, pe copii alimentați cu lapte praf).

🤱Udă 5-6 scutece pe zi (în primele zile mai multe).

🤱Are 3-4 scaune pe zi (la început pot să aibă după fiecare supt, dar e la fel de posibil ca un copil alăptat exclusiv să aibă scaun doar la câteva zile – acesta singur nu este un indicator).

PS: Laptele se formează pe principiul ”cerere-ofertă”. Adică: se va produce atâta lapte cât a supt copilul în ziua anterioară. Orice cantitate de lapte praf, ceai sau apă nu este percepută de corp, ceea ce înseamnă că acesta va produce tot mai puțin lapte, în loc să producă mai mult (întrucât și necesitățile nutriționale și stomacul copilului cresc).

Alăptează la cerere (uită de program și/sau ceas)! Pune bebele la sân de câte ori are nevoie, chiar dacă ai impresia că e toată ziua la sân. Atenție totuși să sugă la sân, nu doar să stea!

Întrebarea 5:
De ce mă doare?

Răspuns:
Copilul nu este corect atașat la sân. La început, e normal să existe o oarecare senzație de disconfort la nivelul mameloanelor, însă aceasta e diferită de durere.

Dacă doare, e necesar să se îmbunătățească, cât mai repede, atașarea (modul în care copilul prinde sânul și suge).

Când atașarea nu e corectă, pot să apară ragade (răni la nivelul sânilor), care sunt destul de dureroase la fiecare supt.

Ce poți să faci?

🤱Îmbunătățește, cât mai repede, atașarea; apelează la un consultant în alăptare (dacă ai în zonă și, din fericire, sunt tot mai multe persoane pregătite special pentru a asigura sprijinul în zona aceasta a alăptării);

🤱 continuă alăptarea, chiar dacă e relativ dureros aceste răni vor trece;

🤱 spală-te pe mâini cu apă și săpun înainte de fiecare alăptare, dar pe sâni doar cu apă, întrucât săpunul poate deshidrata pielea;

🤱începe alăptarea cu sânul mai puțin dureros;

🤱după alăptare, lasă sânii cât mai mult timp liberi, la aer; poți folosi lapte matern pus pe sâni sau diverse creme și unguente;

🤱când îi scoți sânul din gură, întotdeauna folosește degetul tău mic pentru a îndepărta mamelonul dintre gingiile lui.

Întrebarea 6:
Ce am voie să mănânc când alăptez?

Răspuns:
În principiu, orice cu măsură 

Alimentația echilibrată și sănătoasă a mamei este importantă atât pentru starea ei de bine și energie, cât și pentru bebeluș.

Dar, alimentele pe care le consumă mama în timpul alăptării nu au efectul pe care îl consideră majoritatea oamenilor asupra bebelușului.

Când alăptezi nu este momentul pentru diete sau regimuri drastice, dar nici pentru exagerări.

O femeie care alăptează are nevoie cam cu 500 de calorii mai mult decât dacă nu ar alăpta.

Poți mânca orice îți cade bine, în cantități moderate.

Alege alimentele cât mai sănătoase, variate, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive, în cantități mici.

Testează și vezi care e reacția copilului. Unii bebeluși sunt mai sensibili decât alții. De aceea, mânâncă în cantități mici și observă eventualele reacții.

Laptele primește gustul alimentelor pe care le consumi, ceea ce poate ajuta copilul să accepte mai ușor o gamă vairată de gusturi o dată cu începerea diversificării (după 6 luni). Dar e posibil și ca anumite gusturi să nu fie foarte pe placul micuțului. Testează și reconfigurează traseul, dacă este nevoie 

Întrebarea 7:
Cât timp ar trebui să alăptez? și Cum procedez cu înțărcarea?

Răspuns:
Alăptatul ar trebui să dureze atâta timp cât mama și copilul se simt confortabil. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptare exclusivă (fără ceai, apă sau alte alimente) până la 6 luni și alăptare până la 2 ani și peste, cât timp mama și copilul se simt ok cu asta.

De obicei, mama este cea care nu se mai simte la un moment dat ok, fie cu trezirile nocturne foarte dese, fie cu trasul de bluză oriunde și oricând, fie cu faptul că nu poate lipsi mai mult de câteva ore de lângă copil, fie pur și simplu nu îi mai face plăcere sau nu mai vrea.

Se recomandă oprirea treptată a alăptării și nu se încurajează deloc metodele ”plecat de acasă o săptămână”, ”lăsat copilul la bunici o săptămână” etc. Acestea pot crea traume copilului și pot duce la angorjări sau chiar mastită pentru mamă.

Scoate treptat din supturile de peste zi. Se recomandă să se înceapă cu cea mai puțin importantă pentru copil, care este, în general, după-amiaza și apoi se renunță treptat la toate supturile de peste zi.

Iar abia la urmă se renunță la suptul de noapte (deși poate acesta ne deranjează cel mai tare).

Mie mi se pare important să îi spui adevărul copilului și să fii într-o permanentă comunicare cu el.

Cert este că înțărcarea se va produce doar atunci când mama este atât de hotărâtă încât să nu dea înapoi la primele plânsete.

Există chiar și consilieri specializați pe înțărcare 

#provocarea100Seth #ziua77

Beneficiile alăptării

Alăptarea este un proces natural. Laptele de mamă este nu numai o sursă de hrană, ci și o sursă de bucurie atât pentru copil, cât și pentru mamă. Îi oferă bebelușului siguranță și confort și mamei sentimente minunate de liniște, calm și conectare cu bebelușul.

Am auzit cu toții că

LAPTELE MATERN ESTE CEL MAI NATURAL ȘI CEL MAI HRĂNITOR ALIMENT PENTRU BEBELUȘUL TĂU.

Însă poate nu știm exact care sunt beneficiile alăptării pentru copil, mamă, familie și chiar societate.

Vreau să fac doar o trecere în revistă a acestora pe categorii:

Beneficiile alăptării pentru copil

  • laptele matern este nutriția ideală pentru copil, întrucât conține cantitățile și substanțele perfect adaptate pentru nevoile sale;
  • contribuie la o creștere și dezvoltare fizică și psihică armonioase;
  • sugarul alimentat la cerere se va hrăni atunci când îi este foame și se va opri din supt când este sătul;
  • contribuie la funcționarea optimă a a aparatelor și sistemelor din organismul copilului și viitorului adult;
  • copilul născut la termen este încă imatur din punct de vedere neurologic și digestiv (chiar dacă ele s-au format complet), laptele matern fiind perfect adaptat gradului de dezvoltare a acestora;
  • face mai rar colici;
  • îmbunătățește imunitatea copilului; sistemul imunitar este și el imatur, dezvoltarea lui completă realizându-se undeva în  jurul vârstei de 4 ani; laptele matern conține anticorpi ce protejează copilul de unele infecții virale, bacteriene sau micotice sau reduce severitatea acestora; în același timp, substanțele din laptele matern stimulează dezvoltarea sistemului imun al copilului;
  • laptele matern este ușor de folosit 🙂 ;
  • Laptele matern:
    • nu necesită pregătire sau procesare,
    • este steril,
    • mereu la temperatura potrivită (indiferent de vremea de afară),
    • disponibil oricând,
    • în cantitatea potrivită;
    • este astfel conceput încât satisface atât foamea, cât și setea, dar și nevoia de afecțiune a copilului:
    • este digerat cu ușurință;
  • Scade riscul obezității, diabetului, astmului și al altor boli (anemie, alergie, limfom, leucemie, boala hodgkin, diabet zaharat, hiper-coresterolemie, boli intestinale, boli cardiovasculare ale adultului;
  • reduce riscul morții subite;
  • crește coeficientul de inteligență;
  • la prematuri scade riscul enterocolitei ulcero-necrotice și al retinopatiei;
  • gustul poate fi influențat de alimentația mamei, obișnuind sugarul cu gusturi diferite din alimentația familiei;
  • musculatura feței și obrajilor, dentiția se dezvoltă armonios, avantajând dezvoltarea vorbirii;
  • copiii alăptați fac mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade de diaree;
beneficiile alăptării

Image by seeseehundhund from Pixabay

Beneficiile alăptării pentru mamă:

  • prin supt, uterul revine  mai rapid la dimensiunea dinainte de concepție și previne astfel sângerările post-partum;
  • scade riscul depresiei post-partum;
  • protejează împotriva cancerului de sân și ovarian;
  • reduce riscul osteoporozei;
  • ajută la scăderea în greutate, scade riscul obezității mamei;
  • scade necesarul de insulină al mamelor cu diabet tip I;
  • reduce avansarea endometriozei;
  • somnul mamei, deși fragmentat, de supturile nocturne, este mai relaxat și mai odihnitor decât în cazul alimentației artificiale;
  • alăptarea este mai comodă;
  • mama își va cunoaște mai bine copilul, va reuși să îi satisfacă mai ușor nevoile, crescându-i astfel încrederea în forțele proprii;
  • dacă nou-născutul este pus pe burta mamei imediat după naștere, prin mișcările realizate în căutarea sânului și/sau supt ajută la eliminarea placentei;

Beneficiile alăptării pentru familie:

  • economice; laptele matern este gratuit;
  • bebelușul este portabil;
  • în cazul în care există frați mai mari ce merg în colectivitate, riscul transmiterii către sugar a unor boli contagioase este mai mic;

Beneficiile alăptării pentru societate:

  • economice – nu se cheltuiesc bani pentru lapte praf, biberoane, sterilizatoare în maternități;
  • îmbolnăviri și spitalizări mai puține ale sugarilor;
  • ecologic;
  • populație, per total, mai sănătoasă și aptă;

Alăptarea – o decizie personală

Vreau totuși să amintesc că decizia de a alăpta este una strict personală. Suntem acum într-o perioadă în care româncele reîncep să descopere beneficiile alăptării (ceea ce e foarte bine), dar, în același timp sunt arătate cu degetul sau blamate cele care aleg să nu alăpteze. Și mie mi-a fost greu la început să accept că este o alegere personală (la fel cum este cu a avea sau nu copii). Însă am învățat să respect că fiecare dintre noi suntem unici și avem dreptul și capacitatea să alegem.

Da, cred în puterea informației (unele mame nu știu care sunt beneficiile alăptării și poate renunță prea ușor). Și, da, cred în puterea sprijinului: dacă mama beneficiază de sprijinul celor din jur, de la cadrele medicale din maternitatea unde a născut, până la familie, prieteni și consultanți în alăptare, cred că tot procesul e mult mai lin și natural. E interesant că avem nevoie de atâtea condiții (uneori) pentru a realiza ceva firesc, dar care a fost foarte denaturat de condițiile sociale ale ultimilor zeci de ani.

beneficiile alăptării

Image by Efes Kitap from Pixabay

Care sunt pentru tine cele mai importante beneficii?

#provocarea100Seth #ziua76

Îngrijirea perineului după epiziotomie

Epiziotomia – ce este?

Epiziotomia este o mică incizie făcută mamei pe peretele vaginal și pe mușchii perineului, cu câteva momente înainte de faza expulzivă.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă epiziotomia DOAR în cazuri de urgență medicală întrucât tăietura este expusă:

  • infecțiilor,
  • inflamațiilor,
  • hematoamelor
  • sau durerilor profunde.

Din păcate, în România, majoritatea doctorilor (aproximativ 80%)  încă fac epiziotomie de rutină (adică preventiv), ignorând cercetările, studiile și recomandările ultimilor 20-30 de ani.

Studiile au arătat că epiziotomia făcută de rutină (fără să fie neapărat un caz extrem) are mai multe efecte negative (în special, pe termen lung) decât pozitive asupra mamei și nici nu scade (așa cum se credea inițial) gradul de gravitate a rupturii.

Există, întradevăr și cazuri extreme, când epiziotomia poate salva bebelușul:

  • în caz de epuizare fetală, când bebelușului îi crește ritmul cardiac și nu mai primește suficient aer;
  • sau când copilul are o poziție anormală sau o greutate anormală și mama este extunuată și nu mai poate împinge.
  • Mai există o situație când se recomandă: dacă mama suferă de o boală de inimă care impune o naștere rapidă ori are o naștere pelviană (dar la noi se recomandă din start cezariană în astfel de cazuri și nu mai e necesară epiziotomia).

În afara acestor cazuri extreme, epiziotomia este doar o mutilare inutilă a organelor genitale feminine, care poate duce la multe urmări neplăcute.

Despre modalitățile prin care putem evita epiziotomia am scris deja.

În prima săptămână după naștere, cicatrizarea după epiziotomie ar putea fi destul de dureroasă, cu dificultăți posturale: durerea se simte, de exemplu, atunci când mama stă jos. Punctele și cicatricea cauzează durere, care nu va trece atât de repede, deci este bine ca mama să se înarmeze cu multă răbdare. Durata vindecării este, de fapt, foarte subiectivă și este dificil să se indice momentul precis.

Ce se întâmplă dacă totuși ai parte de o epiziotomie?

Cum îngrijești perineul după epiziotomie?

Sunt întrebări legitime la care răspund în rândurile de mai jos. Modalitățile principale de îngrijire a perineului după epiziotomie sunt:

  1. Aplicarea unei pungi cu gheață pe perineu cât mai repede posibil după naștere și după aceea. Această tehnică se folosește doar în cultura occidentală, întrucât în cultura orientală nimic ce are legătură cu frigul nu se folosește în preajma proaspetelor mămici, dimpotrivă, se folosește tot ce este cald și se insistă ca mamei să îi fie cât mai bine din punct de vedere termic. Dar, mămicile care au experimentat pungi cu gheață puse într-un prosop și ținute maxim 15 minute pe perineu, au confirmat că le-a ajutat.
  2. Folosirea unui amestec de uleiuri esențiale – atenție la calitatea uleiurilor esențiale folosite. Eu le folosesc pe cele de la Young Living și sunt foarte încântată de ele. În cartea Gentle Babies de Debra Raybern se precizează că se poate folosi spray-ul LavaDerm Cooling Mist, Melrose (în diluție 1:10 cu un ulei vegetal) sau un amestec din 2 picături de Cypress (chiparos) cu 3 picături de Lavandă într-o jumătate de lingură de sare și se pun împreună în apă pentru băi de șezut.
  3. Efectuarea de exerciții Kegel – sunt utile încă din perioada sarcinii, dar și acum, după naștere, te pot ajuta să îți revii mai repede în zona perineală;
  4. Efectuarea de gimnastică perineală – din păcate, nu am foarte multe informații despre modul concret în care se realizează aceasta, dar îmi doresc ca pe viitor să particip la cursuri de pregătire pentru a putea preda gimnastica perineală; până când vă pot oferi eu mai multe detalii, puteți citi despre ea aici;
  5. Curățarea cu apă călduță a perineului după urinare – se poate face cu o sticlă, dinspre vagin spre anus; atenția ca sticla să fie foarte curată și dezinfectată;
  6. Uscarea cu atenție a cusăturilor – fie prin tamponare, fie cu un uscător de păr cu aer călduț;
  7. Evitarea tampoanelor interne înainte de primele 6 săptămâni – de fapt, studiile arată că tampoanele interne sunt dăunătoare, în general; oricum, evită-le până după controlul ginecologic de 6 săptămâni; folosește doar absorbantele externe speciale pentru perioada de lăuzie; apoi, îți recomand să încerci și cupele menstruale;
  8. Schimbarea absorbantelor la 2-4 ore – este recomandată pentru a evita infectarea zonei și pentru a o menține cât mai curată și uscată posibil;
  9. Expunerea zonei perineului la aer – tocmai pentru că nu este o zonă care să aibă prea mult contact cu aerul, vindecarea este mai dificilă;  de aceea, cât și cum poți, permite-i să stea la aer;
  10. Evitarea spălăturilor vaginale sau a aplicării directe a dușului;
  11. Ștergerea/tamponarea întotdeauna din față în spate – pentru a evita infecțiile și ajungerea bacteriilor anale în vagin;
  12. Preparate prescrise de medic pentru perineu și/sau pentru durere – există diverse spray-uri și creme locale pe care ți le poate recomanda medicul ginecolog; de asemenea, dacă ai nevoie poți folosi și medicamente pentru a face față durerii; atenție doar să fie compatibile cu alăptarea (dacă alăptezi);
  13. Baia de șezut – poate fi cu apă călduță (crește circulația și se poate simți foarte bine) sau mai rece (ajută la vindecarea mai rapidă a zonei), depinde cum se simte confortabil pentru tine. O poți face zilnic sau de câte ori simți nevoia. Pui apa într-un recipient (lighean, de exemplu) și te relaxezi pentru aproximativ 20 de minute.
  14. Colac de plastic / prosop rulat – deși multă vreme a fost recomandat colacul special pentru epiziotomie, se pare că nu este întotdeauna cea mai bună variantă, întrucât depărtează capetele inciziei, ceea ce poate fi și dureros și poate produce și desfaceri ale cusăturii. Varianta optimă ar fi rularea unui prosop și punerea lui în formă de potcoavă, înainte de a ne așeza; sau statul pe o parte a corpului, nu direct în fund;
  15. Statul pe o suprafață tare – deși pare contraproductiv, să stai așezată pe o suprafață mai tare reduce durerea și posibilitatea de a se mișca zona afectată;
  16. Stai culcată și odihnește-te cât mai mult în primele 2 săptămâni
  17. Evitarea constipației – despre cum putem combate constipația în sarcină am scris aici, iar regulile de bază se aplică și după naștere;
  18. Pune presiune pe cusături atunci când defechezi – cu un absorbant (poate fi unul din acelea de uz zilnic) susține zona perineului la defecare. E important să folosești mereu un absorbant curat și să te speli pe mâni înainte și după (de fapt, regula cu spălatul foarte bine pe mâini e valabilă cu tot ce ține de îngrijirea perineului);
  19. Evitarea aplecărilor și ridicării de obiecte grele – măcar primele săptămâni abține-te din a ridica obiecte foarte grele. Lasă pe altcineva să se ocupe din aceste aspecte.
  20. Viața sexuală după naștere – majoritatea medicilor recomandă reluarea activității sexuale doar după ce au efectuat controlul ginecologic de șase săptămâni, pentru a fi siguri că totul e perfect în ordine. E foarte posibil ca zona perineală să fie afectată, poate chiar să nu o simți foarte bine. Așadar sexul va fi diferit decât înainte. Ia-o încet, cu multă răbdare și considerație. Experimentați și dați-vă răgaz. Dacă doare, opriți-vă sau schimbați modul de abordare. E posibil să fie nevoie de lubrefiere, chiar dacă înainte nu ați folosit. Vorbește cu partenerul și luați lucrurile ușor și cu muuultă răbdare și grijă.
Îngrijirea perineului după epiziotomia

Sursa foto: http://exoticafrique.com/2018/09/24/vagina-health-keeping-lady-south-happy-healthy/

Completări – soluții primite de la voi:

  • Pansament steril cu tinctura de galbenele – eventual pus în prealabil la congelator și apoi pe absorbant. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Ulei Solvarome – francez – se poate comanda online. (sugestie primită de la Simona Petroaie)
  • Totul folosit după ce făceam bidet cu ulei special pregătit de moașa mea (ulei de gălbenele+ulei de floarea soarelui+ulei de migdale + uleiuri esențiale lavanda, tea tree, geraniu, ylang ylang). (sugestie primită de la Simona Petroaie)

Când ar trebui să consulți un medic?

  • dacă durerea în zona epiziotomiei persistă sau crește în intensitate, în loc să scadă;
  • dacă ai scurgeri cu miros neplăcut;
  • dacă sunt prezente semne ale infecției:
    • umflarea zonei
    • puroi
    • stare de rău
    • deschiderea cusăturilor
    • temperatură
    • vomă

Tu ce alte metode ai folosit, cu succes, după naștere, pentru îngrijirea perineului?

#provocarea100Seth #ziua75

legătura tată-nou-născut

În timpul sarcinii, toată lumea se concentrează pe graviduță. Partenerul este, de obicei, scos din ecuație. După naștere, majoritatea oamenilor se concentrează pe nou-născut și, eventual, pe proaspăta mamă. Însă, și acum sau poate cu atât mai mult acum, tatăl este, de multe ori, dat la o parte.

Legătura tată – nou-născut este una foarte importantă pentru toată lumea. De aceea, e util să știm cum se poate ea crea și consolida încă din primele zile de după naștere.

În mod tradițional, în România, implicarea taților în creșterea copiilor nu este foarte mare. Însă noile generații de tătici sunt tot mai implicate și asta ne bucură.

În special, în primele săptămâni de după naștere, tatăl se poate simți lăsat pe din afară, întrucât mama este foarte concentrată pe copil, pe alăptat, pe recuperarea fizică și psihică după naștere 🙂

De aceea, vă propunem 10 modalități prin care puteți crea și menține legătura tată – nou-născut încă de la început:

1. Interacțiune cât mai devreme după naștere

Dacă este posibil, e recomandată interacțiunea tatălui cu nou-născut în primele ore de după naștere. S-a dovedit că jocul tatălui cu bebelușul, contactul vizual din primele ore de după naștere duc la implicarea mult mai mare în primele 3 luni de viață, decât tații care nu au parte de această interacțiune precoce 🙂

legătura tată-nou-născut

Image by Jeff Allen from Pixabay

2. Interacțiunea piele-pe-piele

Acest tip de interacțiune (”skin-to-skin” în engleză) este cunoscut și recomandat pentru nenumăratele sale beneficii, precum:

  • reglarea temperaturii nou-născutului;
  • reducerea stresului;
  • stabilizarea glicemiei din sânge;
  • eliberarea de oxitocină (hormonul dragostei);
  • confort;
  • siguranță; etc.

Am povestit și aici despre beneficiile ”Orei magice”, care cuprinde și partea de contact piele-pe-piele:

Dacă mama nu poate beneficia de contactul piele-pe-piele imediat după naștere, ar fi ideal ca tatăl să fie cel care ține copilul direct pe pielea sa. În România, deodamdată acest lucru este permis în câteva maternități private, dar sperăm spre extinderea practicii.

Și dacă mama beneficiază de ora magică, este minunat dacă tatăl poate să aibă și el parte de contact direct piele pe piele cu bebelușul cât mai repede posibil. Poate mediul din maternitate nu este întotdeauna cel mai favorabil pentru acest lucru, însă acasă e mult mai confortabil și ușor de realizat.

Tot ce are nevoie să facă tatăl este să se așeze pe un scaun/fotoliu/canapea confortabil, fără tricou/cămașă, să pună bebelușul (îmbrăcat doar în scutec) direct pe pieptul său și să învelească cu o pătură călduroasă (dacă e mai rece) sau răcoroasă (dacă e cald în casă). Astfel, și tatăl și bebelușul vor avea parte de eliberarea de oxitocină. Pentru că, nu-i așa: nu există nimic mai minunat decât mirosul și atingerea unui nou-născut! Cu atât mai mult al tău!

3. Cântece adresate bebelușului

Penny Simkin, renumit specialist Lamaze și doula, vorbește des despre beneficiile de a-i cânta bebelușului cât acesta se găsește încă în burtică. Dintre acestea putem aminti:

  • bebelușii recunosc vocea părinților imediat după naștere;
  • o melodie sau poveste repetate în timpul sarcinii vor fi imediat recunoscute de bebeluș după naștere;
  • bebelușii se calmează sau devin mai alerți (în funcție de tipul de muzică)
  • bebelușii prematuri se liniștesc la muzică de relaxare;
  • nou-născuții și copiii se liniștesc când aud muzica familiară;
  • legătura dintre copil și părinți este mult mai puternică;
  • bebelușii preferă vocea propriilor părinți în detrimentul oricui altcuiva încă din burtică.

Iată ce puteți face pentru a vă crea și întări legătura cu bebelușul vostru încă din burtică, dar și după naștere:

  1. Alegeți o melodie ce vă place și care vă e ușor să o cântați (poate fi un cântec de copii/de leagăn, dar nu neapărat, orice melodie vă place vouă).
  2. Cântați-o în fiecare zi, atât împreună, cât și separat.
  3.  Imediat după naștere, cântați-i melodia pentru a-l liniști.
  4. Continuați să o cântați în fiecare zi, în special, când e agitat
  5. O puteți cânta când îi faceți baie, la schimbatul scutecului sau la culcare.
  6. Sau când e supărat și nu îl puteți lua în brațe (de exemplu, în mașină) sau la doctor.

4. Fă o baie cu bebelușul

Bebelușilor le place foarte mult să facă baie în brațele confortabile și sigure ale părinților săi. Deși nu au nevoie de băi foarte frecvente, o baie la temperatura corpului, cu bebelușul cuibărit pe pieptul său poate fi o modalitate foarte relaxantă de interacțiune a tatălui cu bebelușul.

Bebelușul se simte în siguranță și confortabil, iar părintele se bucură de o baie relaxantă, în timp ce se concentrează pe bucuria de a petrece timp cu nou-născutul.

Ca regulă de siguranță, e important să fie mereu un alt adult în preajmă, care să poată lua bebelușul la intrarea și ieșirea din baie, pentru că pot fi foarte alunecoși când sunt uzi 🙂

legătura tată - nou-născut

Image by Jan Steiner from Pixabay

5. Concediul de îngrijire a copilului

În România, concediul de îngrijire a copilului poate fi prelungit până la 1 an și 11 luni ale copilului. Concediul poate fi luat de mamă sau de tată. Chiar cunosc cazuri în care și-au luat și tăticii o parte din concediu. Iar alții au profitat de luna de la sfârșitul perioadei, dedicată taților.

6. Cititul de cărți

Acesta poate deveni un ritual zilnic. Deși, la început, bebelușul nu pare să înțeleagă mare lucru, ei sunt fascinați de vocea umană și este cea mai potrivită pentru a învăța cuvinte, limbajul, inflexiunile limbajului, dragul de cărți și citit. Cititul încă din burtică are multiple beneficii pentru dezvolarea creierului bebelușului. Așadar, faceți-vă un obicei din a-i citi zilnic, chiar dacă pare că e în zadar. Vă asigur că nu e!

După ce mai cresc puțin vor fi interesați de cărțile cu imagini și nu vor mai avea prea multă răbdare să le citiți texte. Adaptați-vă situației, dar nu abandonați obiceiul. Undeva în jur de doi  ani veți începe să vedeți rezultatele.

legătura tată - nou-născut

Image by StockSnap from Pixabay

7. Purtarea bebelușului

Este o ocazie excelentă pentru crearea unei legături minunate și de conectare a tatălului cu bebelușul. Cei mai mulți bebeluși sunt încântați să fie purtați. Iar beneficiile sunt majore atât pentru purtător, cât și pentru bebe.

legătura tată-nou-născut

Image by https://www.goldcoastdoulas.com/podcast-episode-45-babywearing/ 

Am scris mai multe despre purtarea sănătoasă a bebelușilor, tipuri de sisteme sănătoase, cum le recunoaștem și alegem aici.

8. Exercițiile fizice

Pentru ambii părinți exercițiile fizice sunt importante și pot fi momente de conectare cu bebelușul. Când sunt foarte mici îi puteți purta în sistem și să faceți plimbări sau chiar drumeții. Eu participat la un maraton montan (de doar 4 km) cu Alex având 5 luni în sistem, nu am alergat, dar am mers în ritm susținut și a fost foarte bine și pentru el și pentru mine.

Când mai cresc și stau bine în funduleț, îl poți pune într-un scaun de bicicletă sau un cărurior special pentru jogging sau bicicletă.

Întotdeauna țineți cont de regulile de siguranță, indiferent de mijlocul folosit.

Mai sunt și exerciții fizice pe care le puteți face împreună cu bebelușul acasă, folosiți-l în loc de ”greutăți” și distrați-vă la maxim! Veți vedea ce mult le place și lor și este o modalitate grozavă de a vă conecta și a-i transmite încă de foarte mic această valoare importantă: să ai grijă de corpul tău.

9. Ritualuri de ”bun venit acasă”

După o zi lungă la serviciu poate fi destul de dificil să te desprinzi total de agitația de la job. Însă este foarte important să inspiri profund, să te deconectezi de ceea ce ai făcut peste zi și să fii 100% acolo pentru copilul tău.

Crează-ți propriul ritual de conectare cu al tău copil după serviciu. Fie că vă strângeți în brațe, vă creați un ritual unic special de salut, jucați un joc anume. Orice vă ajută să vă reconectați câteva minute.

legătura tată-nou-născut

Image by Heather Kemp from Pixabay

10. Tradiții părinte-copil

Mulți părinți își doresc să continue tradiții pe care le-au avut ei cu părinții lor pe vremea când erau copii. Sau poate vor să creeze tradiții noi. Găsiți-vă tradiții care funcționează pentru voi. Iată câteva idei:

  • să mergeți duminica/în orice zi doriți voi la înghețată/prajitură/suc etc;
  • să jucați un joc doar al vostru;
  • să faceți seara de film – o dată pe săptămână (preferabil, în aceeași zi);
  • să participați la anumite activități din comunitate, culturale, sportive sau religioase (după caz);
  • timp special cu fiecare copil în parte (5-10 minute în care părintele este cu unul dintre copii, total implicat, fac împreună ceea ce își dorește copilul, fără a se lăsa distras de nimic altceva); etc

Care dintre aceste modalități te atrage cel mai mult și de ce?

Articol inspirat dintr-un articol al Lamaze International.

#provocarea100Seth #ziua74

lumina albastră la naștere

Am ascultat un interviu realizat de Nicholas Olow cu renumitul dr. Michel Odent, în cadrul summitului online Better Birth 360, în legătură cu influența pe care o are lumina albastră în timpul travaliului și nașterii.

Este un subiect mai putin cunoscut, întrucât abia de curând s-a făcut această corelație, iar studiile sunt abia la început, însă dr. Odent atrage atenția că poate face o mare diferență în modul în care se desfășoară nașterile.

Melatonina – ”hormonul întunericului”  🙂

Pe lângă hormonii cunoscuți, în timpul travaliului mai activează un hormon, și anume, melatonina. Melatonina este hormonul eliminat de glanda pineală, responsabil cu reglarea ritmurilor circadiene, respectiv cu inhibarea activității conștiente a creierului, blocând capacitatea de concentrare și gândire. Ceea ce este perfect în timpul nașterii, întrucât e nevoie ca partea reptiliană a creierului să preia controlul, instinctele noastre de mamifer.

Din cercetările (încă incipiente) realizate până acum melatonina merge împreună cu oxitocina la nivelul receptorilor din uter și se transmite fătului, prin placentă, încă înainte de naștere.

Melatonina mai este considerată și colectoarea reziduurilor din organism, întrucât pătrunde în fiecare celulă a corpului și curăță radicalii liberi și celelalte toxine dăunătoare. Din acest motiv, hormonul este și un puternic antioxidant natural.

Înainte de începerea travaliului, corpul mamei se pregătește printr-o secreție mai mare de melatonină, care se va transmite și bebelușului. Melatonina găsită în corpul nou-născuților are rol protectiv și puternic antioxidant, prin urmare, este foarte benefică pentru mamă și copil.

Factori inhibatori ai melatoninei

Lumina albastră

Așa cum se știe deja, lumina, în special, cea prea puternică inhibă producția de melatonină sau hormonul întunericului. De asemenea, lumina din spectrul albastru inhibă mai mult decât cea din spectrul galben producția de melatonină.

Becurile cu LED (o sursă tot mai des folosită întrucât este mai ieftină, mai sigură și mai economică) sunt o sursă de lumină albastră.

Ar trebui ca femeia ce se pregătește să nască (în ultimele săptămâni de sarcină) să evite sursele puternice de lumină și, în special, sursele de lumină albastră. Trăim în medii în care se folosește tot mai mult lumina artificială și, din ce în ce mai mult, lumina albastră. Așadar nu e foarte ușor să protejăm viitoarele mame de aceasta.

Și dacă ne gândim la somnul nostru, se recomandă evitarea expunerii la lumina albastră (de exemplul, ecranele telefoanelor, laptopurilor, tabletelor, televizoarelor) cu cel puțin 2 ore înainte de culcare. Tocmai pentru a permite corpului să producă melatonină.

Cercetările în domeniu pentru a afla exact legătura din tipul de lumină artificială și implicațiile în balansul hormonal sunt încă la început, dar ar putea să aibă o influență mult mai mare decât ne-am putea imagina. În maternități deja încep să se folosească tot mai mult luminile albastre, dar și în propriile noastre case, ceea ce duce la o inhibare a melatoninei și la modificarea cocktailului hormonal.

Lipsa travaliului

Un alt aspect foarte interesant este faptul că melatonina a fost găsită doar la nou-născuții ale căror mame au trecut măcar parțial prin travaliu. La bebelușii născuți prin cezariană programată (adică ”la rece”), fără ca travaliul să fi pornit, nu s-a găsit deloc melatonină în corpul lor. Așa cum ziceam mai sus, melatonina are un puternic efect antioxidant și protector pentru bebeluș și ajută mama să aibă o naștere mai ușoară.

Michel Odent afirmă că cea mai corectă departajare a tipurilor de nașteri (din acest punct de vedere) este:

  • naștere (indiferent dacă e naturală sau cezariană) în urma travaliului:
  • naștere fără travaliu (la rece);

Copiii născuți prin cezariană la rece (fără ca travaliul să fi pornit) sunt cei mai diferiți dintre toți. Cu siguranță există cazuri medicale care necesită (fără drept de apel) intervenția programată, iar începerea travaliului ar putea produce rezultate dramatice (de exemplu, placenta praevia). Însă acestea nu sunt atât de numeroase și sunt, în general, cunoscute dinainte. Sunt periculoase programările de cezariană din considerente ce nu țin de condiții medicale.

Aportul de melatonină este una dintre modalitățile în care se pregătește creierul viitoarei mame pentru naștere. Practic, atunci când receptorii de oxitocină (hormonul responsabil cu contracțiile) lucrează împreună cu melatonina mama are o naștere mai ușoară.

lumina albastră - echilibru hormonal

Image by Arek Socha from Pixabay

Intervențiile în echilibrul hormonal sunt încă studiate, dar s-a putut observa rapid că orice perturbare a acestui echilibru stabilit perfect de natură duce la rezultate diferite în naștere. Inclusiv administrarea de oxitocină sintetică poate perturba acest echilibru, chiar dacă încă nu avem exact datele științifice care să ne arate în ce mod.

Cum se poate pregăti o viitoare mămică pentru naștere, crescându-și cantitatea de melatonină?

În interviul de care am amintit la început, precum și în cea mai recentă carte a sa, dr. Michel Odent propune câteva modalități prin care să ne pregătim:

  • graviduța să trăiască în liniște și pace ultimele luni de sarcină (ideal ar fi toată sarcina și după 🙂 )
  • să evite cititul în ultimele zile înainte de naștere;
  • să se ferească de luminile albastre;
  • să evite excitarea și suprautilizarea creierului;
  • chiar și faptul că uită diverse informații e un mod de pregătire a creierului pentru naștere 🙂
  • deconectarea de ceea ce înseamnă social media, muncă, agitație;
  • să își liniștească mintea;
  • să se asigure că în sala de travaliu e cât mai întuneric posibil; (și aici dr. Odent spune că ideal ar fi să nici nu fie nevoie să le cerem cadrelor medicale acest lucru, ar trebui ca ei să știe, însă, în realitate, e nevoie să cerem și uneori chiar să le explicăm de ce; s-au observat rezultate mult mai bune ale mămicilor care au născut sau au stat o bună parte din travaliu într-un mediu mai întunecat);
Lumina albastră - de evitat la naștere

Image by Free-Photos from Pixabay

Dacă stăm să ne gândim la modul în care nasc restul mamiferelor, poate cel mai la îndemână e exemplul pisicilor, are foarte mare sens ideea de a evita luminile prea puternice. Înainte de naștere, pisicile se retrag într-un loc întunecos și cald, protejate de ochii curioșilor și de alte animale care ar putea să le facă vreun rău.

Ideea este să învățăm de la animale și să redescoperim lucrurile simple. Un lucru nu tocmai simplu de făcut în societatea actuală.

#provocarea100Seth #ziua73

proaspătă mămică

Pe lângă tot ce ține de copil și schimbările fizice și emoționale prin care trece o proaspătă mămică, de cele mai multe ori, se confruntă și cu toate sfaturile și părerile celorlalți.

Acestea din urmă sunt aproape inevitabile. Poți să scapi de ele doar dacă te știe lumea ”rea” sau ”a dracului” (și nu îndrăznesc să-ți spună în față nimic) sau te izolezi (și atunci nu ai contact cu ele).

Sfaturile încep încă de când ți se vede burtica și realizează oamenii că ești însărcinată. Le recomand, cu fiecare ocazie, viitoarelor mămici să îi oprească pe cei care vor să le spună povești de groază despre nașteri. ”Mulțumesc de intenție, dar îmi spuneți după ce nasc.” Chiar nu ai nevoie atunci să-ți umpli mintea (mai ales subconștientul) cu astfel de lucruri și frici.

Fiecare om are o părere și o perspectivă. Și i-o respectăm. Dar asta nu înseamnă că trebuie să faci după cum spune acel om. Cu atât mai mult, cu cât vin mai mulți oameni, fiecare cu părerea lui, de multe ori contrazicându-se.

Specialiștii și prospăta mămică

Sunt anumiți oameni ale căror păreri contează mai mult. Cel mai mult ar putea să cântărească pentru tine sfaturile specialiștilor în domeniul respectiv. Adică, un pediatru dacă este vorba despre ceva legat de dezvoltarea fizică a copilului sau o boală, un consultant în alăptare dacă vorbim de alăptat (și uneori medicul de familie sau pediatrul nu au pregătire în ce privește alăptarea și pot să îți dea informații greșite), un neurolog dacă vorbim de dezvoltarea cognitivă.

Partenerul și prospăta mămică

Mai contează mult sprijinul și părerile partenerului de viață. Din simplul motiv că ești zi de zi cu el. Ce poți să faci aici pentru a-l avea ca aliat: ia-l cu tine la cursurile de pregătire pentru naștere sau la cursul de puericultură; dă-i să citească articole sau cărți cu care rezonezi (dar ai grijă să fie în acord și cu el, adică nu îi da ceva foarte spiritual dacă știi că el este foarte cerebral și are nevoie de informații logice).; trimite-i videouri în care sunt descrise aspectele în care crezi. Pregătește-l dinainte, astfel încât să te susțină.

Și atunci poate să preia el o parte din sfaturi și păreri și să te scutească pe tine. 🙂

Pentru noi a făcut foarte mare diferență faptul că soțul meu a venit cu mine la cursul prenatal. La un moment dat, le explica unor viitoare mămici despre alăptarea la cerere și atașarea corectă 😀 Oricum pentru mine el a fost principalul susținător în primele zile, nu tocmai ușoare, cu bebe acasă.

Părinți / socri și prospăta mămică

Dacă locuiești în aceeași casă sau foarte aproape de părinți sau socri e necesar să îi pregătești și pe ei. Ei, aici e posibil să ai ceva provocări. Ei au trăit altfel de vremuri. Știința a evoluat foarte mult de atunci și la fel informațiile pe care le avem despre creșterea copiilor. Ei au învățat într-un fel și se mândresc cu faptul că ne-au crescut bine. Nu contestăm asta. Totuși unele informații s-au dovedit în timp a nu fi cele mai corecte.

Un exemplu clasic e legat de alăptare. Pe vremea când eram noi mici, mamele noastre aveau concediu de 3 luni după nașterea noastră. Apoi se întorceau la serviciu. Alăptarea era de foarte scurtă durată sau deloc. Se alăpta la program: la 3 ore, se dădea ceai, mamele erau sfătuite să nu-și țină prea mult copiii în brațe ”că se învață”. Și atunci asta veți auzi de la ele. Pentru că asta au trăit.

Dar vei constata repede că instinctul tău matern îți spune cu totul altceva. Cum să îi dai să sugă la 3 ore dacă lui îi e foame iar după 2 ore? Nu te lasă sufletul să nu îi dai. Sau când e la puseu (despre care nu se știa pe vremea părinților noștri) și stă non-stop la sân, ce să faci? Să îl lași să se agite și să plângă?

Când plânge, să nu îl iei în brațe, deși toată ființa ta îți strigă să faci asta?

Nu o să poți.

Dar o să fii bulversată. Nu o să știi ce să mai crezi. Dacă sunt mulți care îți spun că laptele tău e prea gras / prea slab sau pur și simplu copilul nu are cum să se sature cu el și de asta plânge sau e agitat, cel mai probabil o să ajungi să te întrebi și tu dacă chiar ai lapte sau e ok.

De aceea, partenerul tău ca aliat e varianta cea mai sigură de a avea o primă perioadă mai liniștită. Dacă măcar el te susține, îți va fi mult mai ușor să faci față tuturor.

Alții și prospăta mămică

Ce zic alții e treaba lor. Lasă-i să zică. Cu ce te afectează ce îți zice vecina de 80 de ani de la parter? Sau un nene care te vede în parc? Nu lăsa să te afecteze ce îți spun ei. Tu știi care sunt principiile și valorile tale. Tu știi cum să îți crești copilul după acestea.

Ce poți să faci ca proaspătă mămică să le închizi gura?

Nu prea multe. Pentru că e gura lor. Nu a ta. Nu prea ai cum să controlezi ce face un alt om. Dar poți să controlezi cum reacționezi tu la ce face altcineva.

Poți să asculți și să le spui politicos că le mulțumești pentru grijă și atât. Tu faci cum știi și simți tu. Nu e cazul să dai mai multe explicații sau să te iei în discuții. De multe ori, îți răcești gura de pomană.

Sau poți să le spui foarte franc că le mulțumești pentru grijă, ei și-au crescut copiii cum au considerat și tu faci același lucru.

Eu am mai primit sfaturi și de la persoane care nici nu aveau copii, nici experiență cu ei, nu erau nici specialiști în domeniul respectiv. Și atunci le-am spus pur și simplu că ei vor face cum vor ei cu copiii lor, iar eu fac cum știu și pot.

proapătă mămică

Image by engin akyurt from Pixabay

E posibil să greșești în anumite aspecte? E imposibil să nu greșești. Dar fiecare dintre noi facem ce știm și putem mai bine în acel moment. Că peste câțiva ani vom descoperi alte metode și alte modalități de abordare. Super! Nu e nici o problemă. Tu fă în fiecare moment ce simți că e mai bine pentru copilul tău și pentru tine. Instinctul tău e cel mai puternic.

Fiecare om e diferit. Fiecare copil e unic. Nu există metode general valabile. Există doar principii. Stabilește-ți principiile și valorile fundamentale. De fapt, ideal ar fi să le stabilești pe cele ale familiei voastre. Dar dincolo de ele, fii foarte flexibilă. Pentru că creșterea unui copil este provocatoare și plină de neprevăzut.

Înainte să am copii, am zis că nu o să fac sau o să fac o grămadă de lucruri. Și, ce să vezi, a fost exact pe dos. Am învățat să mă adaptez. Să fiu flexibilă. După ce a apărut al doilea copil, tot ceea ce credeam că știu despre creșterea copiilor s-a dovedit că nu avea legătură cu ea 🙂 Așa că ne-am adaptat din nou. Când crezi că te-ai prins cum funcționează, ei trec la o nouă etapă și o iei de la capăt.

”Părințeala” ca adaptare

”Părințeala” (știu că nu e chiar un cuvânt, dar nu sună chiar așa rău 🙂 )  e o adaptare continuă. Și o creștere continuă pentru ei și pentru noi.

Iar cei din jur vor avea mereu păreri și sfaturi. Cu unele vom rezona. Cu altele ba. Nu e nici o problemă. În timp, ajungem să nu le mai punem la suflet pe cele cu care nu rezonăm. Dă-le pur și simplu ”ignore”. Nu te mai consuma cu ele. Acceptă că suntem diferiți și e perfect în regulă așa.

Gândește-te că persoana respectivă e bine intenționată. Și nu vrea să te scoată pe tine din minți (chiar dacă reușește sau uneori pare că o face intenționat). Dar atât știe ea.

proaspătă mămică și adaptarea

Image by Pixource from Pixabay

Și mai e ceva ce poți face: să te abții tu din a da sfaturi necerute sau din a insista cu anumite aspecte. Eu eram la început foarte insistentă cu alăptarea. Până când am înțeles că dacă un om nu e pregătit pentru o anumită informație, nu o va auzi chiar dacă i-o zici de o mie de ori.

Abține-te și din a judeca părinții care iau altfel de decizii decât tine. Și atunci vei vedea că, în timp, vei experimenta tot mai puțin oameni care să îți dea sfaturi sau să te judece pe tine.

Tu cum faci față asaltului celor din jur?

#provocarea100Seth #ziua72

de la 1 la 2 ani

Am scris deja despre dezvoltarea copilului în primul an, precum și despre jocuri și activități în primul an de viață.

Azi îți propun să mergem mai departe și să vedem cum se dezvoltă de la 1 la 2 ani, urmând apoi să prezint și jocurile și activitățile specifice acestei perioade.

În al doilea an de viață, procesul de creștere al copilului nu mai este chiar atât de alert precum în primul an, însă activitatea sa este mult crescută. Dacă după ce împlinește 1 an, începe să stea în picioare și să meargă, înainte să împlinească 2, deja aleargă.

După cum vei observa, el are deja propria lui personalitate și începe să aibă preferințe, dar și să refuze. Deși se joacă cel mai mult cu părinții, copiii sunt tot mai interesanți și ei ca parteneri de joacă. În această perioadă sunt tot mai evidente și câteva deprinderi de bază, precum:

  • limbajul;
  • menținerea curățeniei;
  • capacitatea de a spune ”nu” (care le început e distractivă, apoi uneori ne exasperează, dar e foarte importantă în dezvoltarea copilului);

Dezvoltarea copilului de la 1 la 2 ani:

12-18 luni

  • copilul este foarte ocupat și concentrat să învețe și să-și dezvolte mersul;
  • își perfecționează capacitatea de a se așeza, ridica singur și a-și păstra o bună stabilitate în poziție așezat;
  • devine tot mai abil în folosirea mâinilor și picioarelor; se dezvoltă foarte mult motricitatea fină și grosieră;
  • poate să mute un obiect dintr-o mână în alta, să pună cuburi unul peste altul în echilibru, să demonteze, să deschidă, să golească, să exploreze, să împrăștie 🙂
  • poate să dea cu piciorul într-o minge;
  • ar vrea să facă mai multe, dar încă este incapabil să le realizeze, ceea ce îl poate frustra și provoca furie;
  • descoperirea senzorială rămâne foarte importantă;
  • miroase alimentele și le studiază înainte de a le mânca;
  • este dornic să guste diverse alimente, mai ales, dacă e în farfuria părinților; 🙂
  • îi place să atingă, să mângâie, să pipăie;
  • duce totul în gură, să ”guste”, chiar dacă e vorba de jucării, pentru că gura rămâne un instrument preferat de cunoaștere;
  • se dezvoltă limbajul și va folosi primele cuvinte inteligibile;
  • începe să devină conștient că este o persoană diferită de altele și ține să afirme acest lucru, prin:
    • refuzul energic a ceea ce i se cere;
    • dorința de a avea cu tot dinadinsul ceve ce i se refuză;
    • dorința de a face totul singur-singurel;
  • experimentează pentru a rezolva unele probleme, la început prin metoda ”încercare-eroare”, apoi devine tot mai priceput și mai eficient;
  • observă legătura dintre cauză-efect și o testează (uneori spre exasperea părinților);
  • își face o anumită idee despre spațiu și timp (dar tot percepe timpul total diferit decât adulții – adică dacă îi spui ”Vin în 5 minute” nu știe la ce să se aștepte);
  • își face progresiv o reprezentare mentală a obiectelor și evenimentelor.

19-24 luni

  • în această perioadă au loc noi procese de asimilare;
  • se dezvoltă foarte mult din punct de vedere al motricității generale;
  • are un simț mult mai bun al echilibrului și poate chiar să fugă;
  • ținut de mână, poate să urce o scară și să o coboare în patru labe;
  • știe să ia de jos un obiect fără să cadă;
  • poate să tragă și să împingă un obiect așezat în fața sau spatele lui;
  • motricitatea lui fină se îmbunătățește în continuu, astfel că reușește să mănânce și bea singur, să prindă mingea cu brațele deschise, să-și dea jos căciula, mănușile, șosetele;
  • recunoaște în fotografii oameni din anturajul său sau obiecte familiare;
  • în ce privește limbajul, copiii sunt foarte diferiți; astfel, dacă un copil poate să folosească 5 cuvinte, un altul poate să folosească 200 și să facă și scurte propoziții;
  • dar, de înțeles, înțelege tot ce îi spui;
  • imitarea devine procesul principal de învățare;
  • este deja capabil să perceapă relații simbolice, fără să fie neapărat nevoit să manipuleze lucrurile fizice;
  • creează imagini mentale ale obiectelor, persoanelor, locurilor;
  • chiar dacă a crescut mult, copilul rămâne încă un bebeluș mare, foarte activ, dar și foarte afectuos;
  • nu stă mult într-un loc și se plictisește destul de repede de ceea ce face, deci e nevoie să schimbăm destul de des jocurile și activitățile;
  • îl sperie propriile trăiri de furie și are nevoie să îi arăți cum să le gestioneze și că este iubit necondiționat;
  • încet-încet renunță la refuzurile sistematice și agresivitate;
  • cheia este să fii calm, ferm, vesel, disponibil și să faci uz de multă răbdare și umor.
de la 1 la 2 ani

Image by Hai Nguyen Tien from Pixabay

În următoare postare îți propun câteva jocuri și activități pentru această perioadă.

#provocarea100Seth #ziua71

ziua mea

Ieri a fost ziua mea de naștere. Cu o seară înainte mă gândeam că nu prea așteptam neapărat să înceapă.

Somnul mi-a rămas cam dereglat de când cu trezirile dese ale copiilor cât au fost mici. De multe ori adorm cu ei și mă trezesc la 1-2 noaptea și readorm greu. Iar dimineața sunt obosită.

Așa s-a întâmplat și cu o noapte înainte. M-am trezit la 2 noaptea și am reușit să readorm (deși eram cumva și trează) pe la 5.30, iar la 6.30 m-am trezit să merg la Sibiu.

Deși nu aveam foarte mult timp am simțit că m-ar ajuta să fac meditația de pregătire a zilei din sistemul Diamond Cutter (apare explicată și în cartea Șlefuitorul de diamante ).

Pe drum era un domn în vârstă la ocazie, care voia să ajungă la Sibiu să-și repare o telecomandă. L-am dus și am mai povestit cu dânsul. La sfârșit a vrut, dragul de el, să-mi dea bani 🙂

Pe unde aveam de depus actele lucrurile s-au mișcat rapid și ușor. Oamenii au fost drăguți și amabili. M-am gândit că a fost efectul meditației de dimineață și a semințelor bune care înfloresc (voi mai scrie despre semințe pentru că mă fascinează și am decis să aplic sistemul Diamond Cutter mai conștient și cu perserevență).

Apoi, lângă mașina mea era așezată, pe marginea unui gard, o bătrânică. Senină. Stătea pur și simplu acolo. Am întrebat-o dacă o pot ajuta cu ceva. A zis că nu. ”Sunteți bine?” Da. Nu știam exact cum să procedez. Nici nu voiam să o jignesc, dar parcă și simțeam să o ajut cumva.

Am decis să mănânc o tartă (sărată – cu broccoli și somon 🙂 ) și să beau o cafea la un local din apropiere. Le-am savurat și i-am luat și doamnei de lângă mașina mea o tartă la pachet. Mă gândeam că dacă nu mai e lângă mașină, voi găsi eu cui să o dau.

Ziua mea

Doamna era tot acolo. I-am oferit tarta și i-am spus că e ziua mea. Mi-a povestit puțin cum i-a murit soțul acum 6 ani, iar copilul a scos-o afară din casă și a vândut-o. Dar e fericită. Că și-a găsit o chirie în Gușterița. La azil nu o primeau că avea pensia prea mică. Dar acum e foarte mulțumită. Îi ajunge să-și plătească chiria și să-și ia mâncare. Și zâmbea. M-am topit. Era atât de senină.

Nu m-am putut abține să nu mă gândesc la ”problemele” noastre. Ne consumăm pentru nimicuri. Iar unii trăiesc cu 600 de lei pe lună, dar sunt fericiți.

Poți să ai de toate și să fii nemulțumit sau poți să ai puțin, dar să alegi să te simți mulțumit. Și nu mă refer la lipsa de ambiție sau că ar trebui să trăim toți cu 600 de lei și să fim mulțumiți. Mă refer la atitudinea față de lucruri, față de viață. Mă refer la recunoștință.

Trăim într-o lume în care suntem crescuți să avem, nu neapărat să fim. Mă uit la copiii noștri. Au o mulțime de jucării. Dar zilele trecute Alex plângea că el nu are jucării. De fapt, că are mai puține decât Ema. Nici una dintre variante nu era adevărată, dar el așa simțea. Deși dăm periodic jucării și hăinuțe către copii care nu au și le explic de câte ori vedem câte un copil mai amărât, pentru ei asta e realitatea: cu multe de toate; cu ”aproape orice vrem, obținem până la urmă”. Și e trist. Pentru că nu doar despre asta e vorba.

La polul opus e doamna asta blândă și fericită. Care nu se plânge.

ziua mea

Pe drumul spre casă m-am gândit la cât sunt de recunoscătoare pentru tot ce am și sunt. Pentru toți oamenii minunați din viața mea. Pentru darul acesta al vieții. Și simțeam efectiv cum inima mi se umple de o lumină și o căldură greu de descris. Asta e puterea recunoștinței și a iubirii necondiționate și fără obiect. Mi-aș dori să o simt mereu. Însă, de multe ori, mă las furată de nimicurile de peste zi. De micile mele drame (pe care mi le construiesc singură). De scenariile ce rulează în fundal, dar care (în mare parte) nu se întâmplă niciodată.

O foarte mare diferență face gândul principal din Șlefuitorul de diamante: Tot ce experimentez vine din propriile mele semințe. (și promit să mai revin la partea asta). Asumându-mi responsabilitatea, nu mă mai simt  o victimă a circumstanțelor. Și știu că pot să aleg să acționez și reacționez diferit.

Apoi, întoarsă în Mediaș, am primit cel mai prețios cadou: incubatorul mult visat a fost instalat la secția de neonatologie. În urmă cu aproape un an am avut un târg de hăinuțe și jucării cu mămicile din grup, iar o parte din banii obținuți din vânzarea lor au fost alocați pentru cumpărarea de scutece pentru maternitate. Când am mers să duc scutecele, doamna dr. Muțiu mi-a arătat și maternitatea și mi-a spus că ar fi nevoie de un incubator nou și 2 aparate pentru micuți.

ziua mea

Așa s-a lansat ideea. Apoi am început campania. Asociația Rotaract Club Mediaș și grupul local Mămici, pitici și burtici de Mediaș ne-am mobilizat și am reușit prin evenimente și donații să adunăm cei 45 000 lei necesari pentru achiziția lor. (Mai avem de adunat 2000 de lei, dar sunt sigură că reușim să îi adunăm săptămâna aceasta).

Sunt tare bucuroasă că am realizat evenimente frumoase medieșenilor și că aceștia s-au mobilizat exemplar și astfel am reușit, împreună, să dotăm secția de neonatologie cu un incubator nou. Urmează și celelalte două aparate.

Am primit cadouri așa cum mi-am dorit: donații pentru proiectul Școlii Finlandeze de la Mediaș pentru care alerg la Maratonul de la Sibiu, în 1 iunie 2019. Mulțumesc din suflet!

Și să nu uit: bujorul din grădină a înflorit exact de ziua mea. Îmi sunt tare dragi bujorii pentru că bunica îmi aducea în fiecare an bujori de ziua mea. 💝

A fost o zi frumoasă, plină de soare afară și înăuntrul meu!

Mulțumesc! 

#provocarea100Seth #ziua70

feminitatea

Feminitatea avea un cu totul alt sens pentru mine în urmă cu ceva ani. O confundam cumva cu feminismul. Eram pentru egalitatea femeii cu bărbatul. Acum îmi vine să zâmbesc când mă gândesc la acea perioadă, dar sigur a fost un pas necesar în evoluția mea.

După ce am născut-o pe Ema, am început să rezonez altfel cu feminitatea mea. Am început să mă gândesc că eu sunt un model (cel puțin în primii ani) de feminitate pentru ea. Și m-am gândit cum mi-aș dori să fie ea. Nu îmi dau seama dacă eu m-am schimbat și asta a avut vreo influență și asupra ei sau, pur și simplu, așa e ea, dar Emei îi plac rochițele. Se asortează. Are un simț al stilului care mi-e îmi lipsește. Probabil e moștenire de la bunicile ei (ambele cochete 🙂 ).

Cert este că de când sunt mamă de fată am început să-mi redescopăr feminitatea.

Iar femeile au atât de multe atuuri. Feminitatea vine la pachet nu numai cu senzualitate, fuste, briz-briz-uri, păr lung. Feminitatea vine și cu intuiție. Cu o cunoaștere ancestrală (chiar dacă uneori e ascunsă bine). Cu empatie foarte bine dezvoltată. Cu o capacitate uimitoare de a iubi și de a manifesta.

Numai să ne dăm voie să accesăm toate aceste daruri cu care suntem înzestrate de la natură și divinitate.

În lumea de azi, în care femeile își doresc egalitatea cu bărbații, nu prea ne mai dăm voie să le folosim și, uneori, nici măcar să le descoperim. Pentru că lumea de azi e profund masculinizată. Însă avem nevoie de echilibru. Avem nevoie de intuiție, de iubire, de empatie.

Să ne dăm voie să le descoperim și să le punem în slujba omenirii.

Din fericire, tot mai multe femei ”se trezesc” și își activează ”super-puterile”. 🙂

Pentru unele schimbarea vine o dată cu mămicia. Dar nu e o regulă. E doar o posibilitate. Sunt și multe altele.

Ieri am văzut pe plajă o femeie, probabil avea peste 40 de ani, cu doi copii măricei (în jur de 8-10 ani), care mi-a atras imediat privirea. Nu era vreo frumusețe răpitoare. Avea corpul frumos proporționat. Dar avea un magnetism greu de imaginat. Radia încredere în ea. Radia frumusețe. Radia o feminitate asumată.

feminitatea

Image by Khusen Rustamov from Pixabay

M-am străduit să nu mă holbez la ea, dar era greu să nu o fac. Aș fi vrut să merg să o întreb ce face pentru a emana atâta … nici nu știu ce era … în jurul ei. M-a fascinat.

Și am început să mă gândesc la ceea ce ziceau Adela Haru, Lia Bolte, Iulia Barbu despre femeile suculente, care se bucură de feminitatea lor. Cum să faci asta?

În cartea Adelei ”Spre feminitate” am găsit mai multe explicații și metode concrete. Din postările și filmulețele Liei am descoperit altele. Iar din programele Iuliei am întregit imaginea.

Le aplic, însă nu cu consecvență.

Înainte mă simțeam atrăgătoare. Însă nu mă mai simt așa și sunt sigură că transmit asta și la nivel energetic.

Simt că îmi scapă ceva, însă nu știu precis ce.

Sau poate doar am nevoie să îmi acord timp. Să fiu blândă cu mine. Să accept că e un proces.

Am observat că am tendința să mă compar cu cei/cele pe care le consider elite în anumite domenii. Și asta nu mă ajută întotdeauna. De fapt, comparația e oricum inutilă. Pentru că fiecare suntem unici. Pot să accept asta pentru alții. Dar încă am dificultăți în a-mi aplica mie același ”tratament” al non-comparării. Cumva simt că asta mă face să evoluez. Mă motivează să lupt. Dar de ce ar trebui să fie o luptă? De ce nu poate fi un joc? Care e mult mai eficient și mai distractiv.

Aici am încă destul de lucrat.

Totuși sunt tot mai conștientă și intru tot mai des în postura Observatorului. Ceea ce e de bine. Mă ajută tot ce am scris mai sus, plus studiul sistemului Diamond Cutter.

Probabil sunt pe drumul cel bun. 🙂

Cum e pentru tine partea cu feminitatea?

#provocarea100Seth #ziua69

Products

Meniu