Despre voință și obiceiuri – bune și mai puține bune

Obiceiuri și scuze

Azi mi-a fost cel mai greu dintre cele 6 zile de când am început să scriu la provocarea 100 Seth. Motive, evident, că mi-am găsit cu carul:

• că e sâmbătă
• că suntem la părinții mei
• că sunt copiii
• că a venit și sora mea
• că m-am pus deja în pat și ce cald și bine e; etc

Știi tu: genul de scuze perfecte ca să nu faci ceva ce ți-ai asumat. Însă, din fericire pentru mine, se pare că am voința destul de antrenată, că am reușit să mă ridic din pat și să încep să scriu.

Începutul e cel mai greu … pentru mine

Știu că asta mi-e cel mai greu: să încep ceva.

Am multe activități pe care le amân muuultă vreme, pentru că mi-e greu să le încep. O dată începute, ele merg, curg. Însă primul pas mi se pare cel mai greu de făcut.

Obiceiurile bune se formează în timp, dar se pierd atât de ușor. E suficient să ratezi o zi-două și deja începi să te gândești că merge și așa. Numai că atunci când renunți la un obicei bun, care îți aduce rezultate, de obicei, îl inlocuiești cu unul negativ, fără să vrei.

Diverse obiceiuri bune pe care le am

Am observat încă de când mergeam la aerobic: îmi plăcea foarte mult să merg și puteam să merg luni în șir fără să lipsesc și fără să îmi fie greu.

Dar dacă lipseam o dată, următoarea dată îmi era greu și îmi venea să îmi găsesc scuze. Dacă chiar mi le găseam, obiceiul de a merge de două ori pe săptămână era ca și pierdut. Și făceam câte o pauză. Și apoi trăgeam iar de mine să încep.

Am mai încercat diverse obiceiuri, în timp, care mi s-au părut interesante. Unul dintre cele mai utile și faine era să mă trezesc la ora 5 am. Și îmi era ușor și îmi plăcea. Dar, printr-o conjunctură, a fost o perioadă de câteva zile în care nu am reușit să respect programul de dimineață și asta a fost. După luni bune în care mă trezeam fără nici o dificultate și îmi făcea mare plăcere să fiu trează la ora 5 am, am pierdut dorința și voința de a o face.

”Jurnalul abundenței”

Un obicei pe care l-am simțit că m-a ajutat mult, l-am dobândit în urma seminarului și workshopului lui Florin Păsat, Atrage abundența în viața ta. Au fost două dintre cele mai impactante evenimente pentru mine.

Obiceiul este să iei un caiet velin (de fapt, ne-a și dat el la workshop unul gol) și să scrii în fiecare seară, înainte de culcare:

• 10 succese de peste zi,
• 10 persoane pentru care ești recunoscător în ziua respectivă și
• rescrierea scenariului – un exercițiu pe care l-am început la workshop – dar extrem de util.

Cert este că am reușit să scriu în acest ”Jurnal al abundenței” – că așa i-am zis, nu mai rețin exact dacă i-a zis așa și Florin sau nu – timp de mai multe săptămâni. Apoi, am avut o perioadă de aproape 2 săptămâni în care nu am mai scris. Dar, din fericire, îmi luasem ca partener de ”dat raportul” o prietenă care a fost consecventă și a scris în fiecare seară. M-a ambiționat consecvența ei și am reînceput și eu să scriu. Pe mine mă ajută maxim să am un partener de dat raportul. Am mai scris asta, dar pentru mine e cel mai eficient mod de a îmi forma un obicei.

Rescrierea scenariului

Și îmi dau seama că exercițiul Rescrierea scenariului îmi este extrem de util pentru acolo scriu în fiecare seară cum îmi doresc să fie viața mea, pe toate planurile. Dar le scriu sub formă de afirmații la prezent. Iar asta mă ajută să rămân focusată zilnic pe ceea ce este cel mai important pentru mine.

Am tendința să mă pierd în multe activități minore și să le neglijez pe cele importante. Dar Rescrierea scenariului în fiecare seară îmi permite să îmi aduc aminte zi de zi unde vreau să ajung. Și am observat că după aplicarea lui câteva săptămâni, deja lucrurile încep să se lege și să se întâmple. Și realizez că este doar puterea concentrării. Și a avea mereu în minte destinația. Astfel încât să observi oportunitățile pe care le ai zilnic, dar pe care nu le vezi dacă nu ești foarte focusat pe ceva anume.

Cum este pentru tine cu obiceiurile și voința? Ce ”trucuri” te ajută? Care sunt obiceiurile tale cele mai productive?

#provocarea100Seth #ziua6