Nașterea este destul de stresantă și fără grija noului virus COVID-19 și toate informațiile, multe false, din care e greu să alegi.
Dacă ești însărcinată și/sau urmează să naști curând e important să te informezi din surse de încredere, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății și instituții guvernamentale sau asociații de profesioniști obstetricieni.
Redau mai jos informațiile sintetizate de Hannah Dahlen (profesor în cadrul Școlii de Asistente și Moașe Western Sydney, având 28 de ani de experiență ca moașă și numeroase cercetări în domeniu) și David Ellwood (profesor de obstetrică și ginecologie la Universitatea Griffith) în acest articol.
Un virus nou
De vreme ce este un virus nou, învățăm despre el cu fiecare zi ce trece. Întrucât majoritatea gravidelor sunt tinere și sănătoase, în general, este foarte puțin probabil ca ele să fie afectate grav (ceea ce e bine 🙂 ). Însă, în ce privește copiii, imaginea e mai complexă puțin.
Recent, un bebeluș născut în Marea Britanie dintr-o mamă purtătoare de COVID-19, a ieșit pozitiv la testul de imediat după naștere, însă nu se știe sigur dacă a fost infectat intrauterin (puțin probabil) sau după naștere (cel mai probabil).
Din câte se cunosc până acum, bebelușul și mama sunt bine și sunt sub tratament. Alte informații despre bebeluș cu COVID-19 arată că au prezentat simptome ușoare și și-au revenit foarte bine.
Experiența Chinei
În prezent, majoritatea informațiilor despre acest virus provin din China. De aici a venit unul dintre primele studii, care a implicat doar 9 gravide infectate cu COVID-19.
Toate cele 9 au avut cezariană, nici una nu a fost în stare gravă și toate mamele și bebelușii s-au vindecat. Studiul a găsit că nici unul dintre bebeluși nu avea virusul și nu s-au găsit dovezi cum că virusul ar fi fost prezent în bebeluși, laptele matern sau lichidul amniotic. China are o rată a cezarienelor foarte mare, ceea ce nu este de dorit sau optim, iar acest lucru se poate să fi influențat modul în care au reacționat.
Organizația Mondială a Sănătății a dat ca recomandare:
Nu există dovezi că femeile însărcinate prezintă mai multe simptome sau că au risc crescut de boală severă. Până acum, dovezile nu au arătat că infecția s-ar transmite de la mamă la copil atunci când apare în ultimul trimestru de sarcină. OMS recomandă ca cezariana să se realizeze, în mod ideal, doar când există o justificare medicală.
De ce gravidele nu sunt mai predispuse să ia COVID-19
Femeile gravide, în general, sunt mai predispuse la virușii care cauzează probleme de respirație (cum ar fi gripa). Sistemul lor imunitar este mai scăzut, plămânii sunt mai comprimați și au nevoie de mai mult oxigen.
Totuși, se pare că în cazul lui COVID-19 nu este deloc așa. Într-o analiză asupra a 147 de femei cu COVID-19, doar 8% au avut o formă mai severă și 1% au fost în stare critică, un procent mai mic decât populația generală.
Se pare că tocmai scăderea imunității la gravide, necesară pentru ca imunitatea mamei să nu trateze copilul ca pe o amenințare, ar putea oferi, de fapt, protecție suplimentară față de COVID-19.
Acest virus se prezintă într-o formă mai severă în cazul sistemelor imune care se luptă din greu deja cu alte probleme de sănătate.
În cazul COVID-19, bărbații sunt mai afectați decât femeile, iar femeile sunt mai puțin probabil să se îmbolnăvească grav și să moară. În prezent, rata mortalității este 1.7% pentru femei și 2.8% pentru bărbați.
Totuși, pe măsură ce pandemia se extinde, s-ar putea ca aceste cifre să se schimbe și datorită faptului că majoritatea cadrelor medicale sunt femei care intră în contact cu mai mulți bolnavi.
Cum se pot femeile gravide proteja pe ele și pe ceilalți?
Și femeile gravide sunt sfătuite să facă precum restul populației pentru a se proteja:
- acoperirea gurii când tușesc (în pliul cotului);
- evitarea persoanelor bolnave;
- cerându-le oamenilor care nu se simt bine să nu vină în vizită;
- spălarea mâinilor frecvent cu apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool;
- evitarea întâlnirilor numeroase;
Ar fi indicat să nu călătorească în străinătate, întrucât probabil va fi nevoie să se auto-izoleze la întoarcere.
Dacă suspectează că ar putea fi purtătoare de COVID-19 să nu se deplaseze direct la medic, ci să sune la 112 spunând exact situația.
Dacă gravida este în auto-izolare în urma unui contact cu o persoană purtătoare a acestui virus sau are boala, trebuie să păstreze telefonic legătura cu medicul obstetrician.
Continuă gravida să meargă la vizitele prenatale și să nască la spital?
Da, să continue să meargă la vizitele programate, dar să nu se streseze foarte tare nici dacă nu ajunge la toate.
Dacă urmează să nască, e bine de știut că s-au luat deja măsurile necesare pentru a reduce la minim riscurile de infecție. Nașterile se vor desfășura ca și înainte, în marea majoritate a cazurilor, însă, dacă totul este bine, se recomandă externarea mai rapidă, dacă totul este în regulă cu mama și copilul (acest aspect este valabil pentru Australia, nu am primit încă nicio confirmare că s-ar aplica și în România sugestia de externare mai repede dacă totul este bine).
Totuși e bine de știut că spitalele restricționează accesul vizitatorilor, chiar și a persoanelor de sprijin (cum ar fi doula sau o prietena, sora etc) – posibil chiar și partenerul să fie lăsat afară.
Poate fi bebelușul infectat cu COVID-19 în uter?
Placenta este un sistem de filtrare foarte eficient și face o treabă grozavă în a proteja bebelușul, în general. Virusul Zika a făcut totuși excepție.
Nu există dovezi că ar duce la complicații, deși o gravidă care nu se simte bine (are temperatură foarte mare sau pneumonie, de exemplu) are un risc crescut de naștere prematură. Dar acest aspect poate apărea și datorită intervențiilor medicale realizate dacă mama este foarte rău.
În general, în ciuda unui diagnostic cu COVID-19, nu ar trebui să se ia decizia unei nașteri înainte de termen, decât dacă acest lucru ar fi în beneficiul general al mamei.
Nu există dovezi că virusul crește riscul de pierdere a sarcinii și este prea devreme pentru a ști care este (dacă este) impactul pe termen lung asupra bebelușilor.
Ce ar trebui să facă mama după naștere?
Beneficiile alăptării sunt semnificative, iar OMS recomandă ca această să înceapă în prima oră după naștere. Contactul piele-pe-piele e indicat să se realizeze imediat după naștere dacă bebelușul este bine.
Dacă mama este prea bolnavă, ar trebui ajutată să scoată manual laptele din sâni. Alăptarea este extrem de eficientă împotriva bolilor infecțioase întrucât transferă anticorpi și alți factori imuni importanți către bebeluș. Dacă mama sau copilul au vreo infecție, compoziția laptelui matern se schimbă pentru a ajuta bebelușul să lupte cu infecția.
Așadar, dacă vă gândiți să înțărcați, mai bine așteptați până după terminarea pandemiei.
OMS recomandă ca femeile care au COVID-19 să se spele pe mâini înainte și după contactul cu bebelușul, să folosească o mască în apropierea bebelușului (dacă prezintă simptome precum tusea) și să curețe și dezinfecteze constant suprafețele pe care le ating.
E foarte important să se mențină cât mai calme și dacă sunt îngrijorate să vorbească cu medicul, moașa sau
alte persoane abilitate (doula, educatori prenatali, consultanți/consilieri în alăptare).
Sper că v-a fost de folos această traducere.
Informațiile sunt valabile în momentul scrierii acestui articol. Dacă apar informații noi, voi actualiza și articolul.
Cum stați voi cu calmul și care sunt grijile voastre în aceste zile?
