Angorjarea – Cum scap de sânii prea plini și de furia laptelui?

Ca în fiecare an, în perioada 1-7 august, se sărbătorește în întreaga lume Săptămâna Internațională a Alăptării.

În acest an, spre deosebire de ceilalți, majoritatea evenimentelor vor fi online, pentru a reduce riscul răspândirii virusului COVID-19.

Primul articol din seria dedicată Săptămânii Alăptării 2020 este o problemă pe care o întâlnesc des la mămicile care mă contactează: angorjarea sânilor (sânii foarte plini, dureroși, de cele mai multe ori, în primele zile după naștere).

Angorjarea sânilor – ce este?

În primele zile de după naștere (de obicei, zilele 3-4 post-partum, dar poate fi și a doua zi sau între zilele 9-14 după naștere) se reglează lactația. Ceea ce poate duce la sâni plini de lapte, uneori dureroși și imposibilitatea copilului de a prinde sânul. Acest fenomen se numește angorjare. Însă angorjarea poate apărea oricând în timpul alăptării sau la înțărcare (dacă este bruscă).

Angorjarea apare atunci când volumul laptelui depășește capacitatea de stocare a alveolei, ceea ce duce la congestie și edem.

Există 2 tipuri de angorjare:

1. Angorjarea fiziologică (normală)

• • poate apărea la până la 85% dintre femei;
  • apare în primele zile după naștere, când se instalează lactația, se face trecerea de la colostru la laptele de tranziție;
  • lipsa acestei angorjări poate însemna (dar nu e obligatoriu un semn) o lactație insuficientă;
  • de obicei, aceasta dispare după 10 zile de la naștere;
  • poate dura o zi sau chiar 9 zile;

Cum recunoaștem acest tip?

• sânul devine greu, mare, sub presiune;
• se văd sub piele vasele dilatate de sânge;
• laptele crește brusc în volum și poate chiar să curgă singur;

2. Angorjarea patologică (cunoscută sub numele de ”furia laptelui”)

• poate apărea oricând de-a lungul alăptării; (știu că asta nu e o veste prea bună)

Cum recunoaștem furia laptelui?

• sânul este roșu, lucios, tumefiat, sub tensiune și dureros;
• mamelonul este plat, iar copilul are dificultăți în a-l prinde;
• deși sânul este plin de lapte, acesta nu curge;
• mama are stare febrilă (38 grade C);

De ce poate să apară oricând furia laptelui?

Sunt mai multe cauze care pot duce la umplerea sânilor în această formă:

• suptul la ore fixe (ați auzit și voi recomandarea ”alăptează la 3 ore” sau ”ține-l 15 minute la un sân”);
• lipsa suptului frecvent din diverse motive ce pot ține de mamă (este plecată; lucrează în afara casei; o boală etc) sau de copil (este despărțit de mamă; are alte activități care îl distrag; refuză sânul etc);
• lipsa suptului de noapte (deși majoritatea femeilor se bucură dacă reușesc să prindă o noapte întreagă de somn, e posibil ca dimineața să se trezească cu sânii foarte plini, dacă înainte copilul sugea și noaptea);
• atașare ineficientă la sân sau supt slab; de obicei, apare la începutul alăptării, când copilul încă nu se atașează foarte bine și ca urmare, nu suge eficient, adoarme repede, nu golește sânul;
• folosirea suzetei sau tetinei, întrucât mișcarea gurii și maxilarului este total diferită și poate conduce la atașare superficială și ineficientă (în special, în prima lună de viață există riscul apariției ”confuziei sân-tetină” și atunci se recomandă evitarea suzetelor și tetinelor în primele săptămâni; eu recomand – pe cât posibil – evitarea lor completă, dar depinde de mai mulți factori);
• fluidele în exces administrate mamei intravenos (în special, în timpul travaliului și nașterii, dar pot exista tratamente și ulterior) duc la angorjarea sânilor;
• înțărcarea bruscă – nu este recomandată nici pentru mamă, nici pentru copil;
• sânii mai mici se pot angorja mai ușor, întrucât nu au capacitate mare de stocare.

Prevenția

Și totuși ce ar putea face mamele pentru a nu ajunge în această situație? Iată câteva idei, începând chiar de la nașterea bebelușului:

1. Inițierea alăptării cât mai repede după naștere (preferabil în prima oră – vezi conceptul ”ora magică” în videoul de mai jos).
   
2. Statul în aceeași cameră (la maternitate) cu bebelușul după naștere (rooming-in).
3. Alăptarea frecventă la început (se recomandă de 10-12 ori pe zi), atât ziua, cât și noaptea, la cerere (adică ori de câte ori dorește copilul, fără program de niciun fel), fără limitarea suptului la câteva minute (dar, atenție! asta nu înseamnă nici să stea non-stop la sân sau să ”sugă” câte 2 ore la o masă, pentru că sigur nu are un supt activ, cel mai probabil, doar stă la sân și atunci e necesar să stimulați suptul, să ascultați să înghită, dacă aveți nevoie, apelați la un consultant sau consilier în alăptare).
4. Atașarea și poziționarea corecte la sân. De multe ori, suptul copilul este ineficient (nu ajunge suficientă cantitate de lapte nici la bebe, dar nu se golește nici sânul,  ducând la angorjare sau pierderea lactației) întrucât nu sunt corecte poziționarea și atașarea. Verificați alinierea ureche – umăr – șold, copilul să fie lipit de mamă (chiar și în poziția culcat), capul bebelușului să fie flexat pe spate, bărbia lui în sân, nasul liber, gura răsfrântă (în special, buza de jos). Dacă aveți dubii, cereți părerea unui consultant/consilier în alăptare.
5. Trezirea copilului și alăptarea lui când ai senzația că sânul este prea plin. Se poate întâmpla ca acesta să doarmă mai mult și tu să simți deja semnele.
6. Evitarea folosirii mameloanelor artificiale. Știu că multe dintre femei pleacă încă din maternitate cu acestea, fie că e nevoie, fie că nu. Renunțați treptat la ele și asigurați-vă că aveți atașarea corectă. Dacă sânul doare când prinde copilul, atașarea nu este corectă!
7. Compresia sânului când copilul face pauză și relaxare când copilul suge activ. Această tehnică îl ajută și să nu doarmă la sân și să reduci riscul angorjării și să preia mai mult lapte și cu un conținut mai ridicat de grăsime.
8. Evitarea hainelor strâmte, sutienelor mici care să pună presiune pe sâni.

Tratament

Dacă totuși ai ajuns la angorjare iată ce poți face:

• • masajul sânului – vezi videoul de mai jos:

The Basics of Breast Massage and Hand Expression from Maya Bolman on Vimeo.

• comprese calde sau duș cu apă caldă înainte de supt, presiune inversă pe sfârc sau masaj cu mâna până se înmoaie puțin areola pentru a putea atașa copilul;
  

  Presiune inversă pe sfârc

• masajul sânului în timpul suptului pentru a stimularea curgerii;
• comprese reci sau pungă cu gheață pentru 20 de minute, după supt;
• analgezice între supturi;
• aplicarea de frunză de varză proaspătă (poate fi și rece) o dată la 2 ore (pentru 20 de minute) pe perioada angorjării;
• pus copilul frecvent la sân și încurajat să golească sânul; se evită completarea sau suzeta;
• se începe cu sânul mai plin;
• drenaj manual limfatic realizat de kinetoterapeut;
• acupunctură realizată de un specialist (nu sunt foarte mulți, din păcate, în România).

Dacă este tratată, angorjarea trece, în general, în 24 până la 72 de ore.

Însă dacă nu este tratată se poate ajunge la blocarea canalelor, mastită sau chiar abces.

De aceea, este important să acționați încă de la primele semne, iar dacă nu observați îmbunătățiri, să contactați un consultant / consilier în alăptare.